Ocupa toate continentele, mai putin Antarctica, fiind una dintre cele mai raspandite pasari de prada din lume. Penajul vulturului pescar este, de regula, maro, pe partile superioare si alb pe partile inferioare ale corpului, capul este alburiu si prezinta o dunga inchisa la culoare de-a lungul fiecarui ochi. Aripile sunt lungi si ascutite, iar picioarele sunt foarte solide, aspre si greoaie. Cunoscut, de asemenea, si sub denumirea de “uliu de peste”, vulturul pescar manifesta mai multe adaptari la vanatoarea si consumul de peste, inclusiv penajul uleios si dens, picioarele mari, talpile solzoase si ghearele reversibile in afara, care ajuta la caratul prazii prin aer. Tinerele exemplare sunt aproximativ asemanatoare adultilor, insa capul le este mai intunecat la culoare, partile superioare ale corpului sunt brazdate de pete in nuante de bej si de aramiu pal. Exista patru subspecii de vulturi pescari cunoscute in lume, fiecare dintre ele ocupand zone diferite de habitat si fiind usor diferita ca dimensiune si aspect de celelalte: Pandion haliaetus haliaetus, P. h. carolinensis, P. h. cristatus si P. h. ridgwayi. Pandion haliaetus se hraneste aproape exclusiv cu peste si ocazional cu alte prazi, precum: mamifere mici, pasari ranite, reptile, amfibieni si crustacee. In procesul de capturare al prazii, vulturul pescar zboara planat sau in cercuri desupra apei, la inaltimi moderate, aruncandu-si mai intai picioarele; uneori se scufunda cu totul in apa. Captureaza si transporta prada cu ajutorul ghearelor sale lungi, apoi coboara pe teren deschis sau pe o suprafata goala de pamant si o mananca bucata cu bucata. Desi poate fi observat, de regula, singur sau in pereche, in unele parti ale habitatului sau vulturul pescar este o pasare vag coloniala. In timpul sezonului de imperechere, perechile se formeaza la locul de cuibarit, in urma unui ritual de-a dreptul impresionant. Spectacolul principal implica zborul lent al masculului deasupra zonei in care va fi amplasat cuibul, zbor insotit de tipete; in tot acest timp vulturul poarta intre gheare un peste sau materiale necesare construirii cuibului. Cuibul generos este ridicat aproape de sol sau la inaltime: intr-un copac, pe o stanca, pe un deal stancos sau chiar pe o constructie aflata in ruina. Femela depune aici doua pana la patru oua, pe care le cloceste vreme de 35-38 de zile. Dupa ce eclozeaza, femela isi hraneste puii, in timp ce masculul pleaca in cautarea hranei, pe care o aduce inapoi la cuib. Tinerii vulturi isi pot lua zborul dupa ce implinesc o luna jumatate-doua, insa raman dependenti de parinti pentru inca 2 sau 3 luni, dupa care ii parasesc definitiv. Cu exceptia populatiei sedentare din Australia, Caraibe, Africa de Nord si bazinul Mediteraneean, vulturul pescar este o pasare cu precadere migratoare. Dupa sezonul de imperechere, populatia din nord migreaza catre sud, parcurgand deseori distante mari de-a lungul ecuatorului, pentru a-si petrece vara australiana. Sursa foto Corina DovincaZooLand.ro