Desi este un mamifer popular in Marea Britanie, veverita cenusie, membra a familiei Sciuridae, genul Sciurus nu este originara din aceasta regiune, fiind introdusa pentru prima oara in estul Statelor Unite in anul 1876 si ulterior in provinciile de est ale Canadei si in Marea Britanie. Aceasta decizie a condus la declinul populatiei. Habitatul natural al veveritei cenusii se suprapune cu cel al speciei Sciurus niger, cu care este deseori confundata. Numele speciei: Sciurus provine din limba greaca, fiind compus din cuvintele: „skia”, care se traduce prin „umbra” si “oura”- coada, facand aluzie la faptul ca veverita sta in umbra propriei cozi. Epitetul specific: carolinensis se refera la Carolinas (statele din nordul si sudul Carolinei), unde existenta acestei specii a fost pentru prima oara inregistrata. Asa cum insusi numele sugereaza, veverita are corpul acoperit de o blana cenusie, care poate avea, uneori, nuante de roscat. Coada lunga este extrem de stufoasa si alba pe partea posterioara. Capul si corpul ajung la o lungime de 23-30 cm, iar coada poate masura pana la 25 cm ; greutatea aproximativa a exemplarelor adulte este de 400-600 de grame. Hrana animalului este variata: consuma coaja de copac, diverse seminte, ghinda, nuci etc. Se imperecheaza de doua ori pe an, in primul sezon din decembrie pana in februarie si in cel de-al doilea din mai pana in iunie, aceste perioade fiind usor intarziate la exemplarele care locuiesc in zonele mai nordice. In mod obisnuit, femela da nastere unui numar de doi pana la patru pui si in cazuri exceptionale putand fata opt pui. Perioada de gestatie dureaza 44 de zile. Puii sunt intarcati dupa 7 saptamani si parasesc cuibul dupa alte trei. Dupa 5 luni si jumatate sunt capabili de reproducere, insa, in mod normal, imperecherea are loc dupa primul an de viata. Veverita cenusie de est poate trai pana la 20 de ani in captivitate si 12 ani in salbaticie. Isi construieste adapostul printre ramificatiile copacilor, acesta fiind cunoscut sub denumirea de “drey” – un cuib format din frunze si ramuri. Pot, de asemenea, sa-si plaseze adapostul pe peretii exteriori ai caselor sau in mansardele cladirilor. Mamiferul nu hiberneaza si este mai activ dimineata devreme si seara tarziu. Printre pradatorii sai se numara : omul, pisicile domestice si salbatice, cainii, soimii, dihorii, sconcsii, ratonii. www.zooland.ro