Varanul de Komodo (Varanidae komodoensis)

Varanii fac parte din familia Varanidae si sunt considerati,
din punct de vedere anatomic, soparle superior dezvoltate. In randul soparlelor
actuale nu au nici o ruda apropiata, acesti uriasi, care pot atinge 3 m, fiind
considerati in popor balaurii zilelor noastre.

Ceea ce ii diferentiaza pe varani de restul soparlelor este
existenta unei diafragme si a anumitor particularitati in ceea ce priveste
forma claviculei, a limbii si a dintilor. Capul varanidelor este mai lung decat
al majoritatii celorlalte soparle, gatul este bine diferentiat, corpul
puternic, iar coada comprimata lateral este mai lunga decat restul corpului;
membrele sunt foarte bine dezvoltate, avand cate cinci degete cu gheare
puternice. Dintii mari, ascutiti si putin indoiti sunt dispusi pe partea
inferioara a falcilor. Ochii au culoarea cafeniu-inchis, iar limba bifurcata
este galbuie deschis – daca o scoate mult in afara se pot remarca cele doua varfuri
cornoase, lungi. Toti varanii naparlesc des.

Varanii traiesc in regiunile tropicale ale emisferei
rasaritene, in special in Asia de Sud, Australia si Oceania. Dintre cele 45 de
specii si subspecii cunoscute, trei se gasesc in Africa.

Cel mai mare dintre varani este Varanidae komodoensis –
varanul urias sau varanul de Komodo, ultima denumire fiind preluata de la
insula pe care traieste – Komodo – una dintre insulele Indoneziei, situate
intre Flores si Sumbava. Uriasa reptila, pe care indigenii o mai numesc si biavak
(care inseamna ”iguana“) traieste, de asemenea, in Rintia, Padar si in vestul
insulei Flores.

Fiind cea mai mare reptila cunoscuta pana in prezent, despre
varanul de Komodo s-au vehiculat numeroase „povesti”; i s-au atribuit lungimi
exagerate de 6-8 m (in realitate masculul poate ajunge la max. 3m, iar femela
la mai putin de 2 m.), s-a afirmat ca pielea lor este impenetrabila la cele mai
moderne arme de foc (au o piele foarte rezistenta, acoperita de numerosi solzi
cenusii-negriciosi, extrem de tari, in urma osificarii pielii). Aceste exagerari
sunt cauzate, probabil, de faptul ca varanul de Komodo a devenit cunoscut
zoologiei stiintifice abia in anul 1912, la fel ca okapi sau porcul de padure
african – alte doua animale de dimensiuni mari, relativ recent descoperite de
stiinta.

Impresionabili prin dimensiune, forta si aspect, varanii de
Komodo sunt animale carnivore, pradatoare. In pofida aspectului greoi,
miscarile lor sunt foarte iuti si iscusite atunci cand vaneaza. Se hranesc, in
general, cu mamifere mici, pasari si serpi, dar sunt capabili sa ucida si
animale de dimensiuni mai mari, cum ar fi porcii, caprioarele sau caprele.
Prada este bine scuturata, apoi capul este strivit. Ghearele lor ascutite,
maxilarele bine dezvoltate si dintii lor puternici ii trasforma in pradatori
excelenti, neavand nici un dusman natural. In cazul in care reuseste sa scape
atacului unui varan de Komodo, prada este ucisa ulterior de infectiile cauzate
de bacteriile continute in saliva acestei soparle.

Este un animal terestru, diurn si termofil, care isi petrece
noaptea intr-o groapa sapata de el. In prezent specia este protejata prin lege,
acesta masura de protectie fiind motivata si de popularitatea varanilor ca
atractie turistica.