În fiecare toamnă, când zilele devin mai scurte și temperaturile scad, milioane de păsări călătoare pornesc într-o călătorie impresionantă către locuri mai calde. Dar unde migrează ele iarna și ce le determină să plece? Unde migrează păsările călătoare iarna? Păsările călătoare urmează rute bine stabilite, traversând continente și oceane în căutarea unor condiții mai prielnice de hrană și adăpost. De exemplu, berzele și rândunelele din Europa își găsesc refugiu în Africa, unde temperaturile sunt mai blânde și insectele abundă. Rațele și gâștele sălbatice din nordul Europei și Siberia preferă regiunile mai calde din sudul Europei, Asia sau chiar Africa de Nord. Pentru păsările din America de Nord, iarna înseamnă o călătorie spre America Centrală și de Sud, unde pădurile tropicale le oferă hrană din belșug. Unele specii, precum privighetorile și ciocârliile, migrează pe distanțe uriașe, uneori zburând mii de kilometri fără oprire. Citește și: Top 5 cele mai rare și spectaculoase specii de păsări care trăiesc în România Această migrație uimitoare este ghidată de factori biologici și instinctivi. Păsările folosesc poziția soarelui, câmpul magnetic al Pământului și chiar reperele geografice pentru a-și menține traseul. În plus, schimbările climatice și pierderea habitatelor pot influența rutele lor, obligând multe specii să se adapteze la noi condiții. Prima migrație a păsărilor începe în martie Luna martie aduce primele semne ale primăverii, iar cerul devine scena unui spectacol vechi de mii de ani: migrația păsărilor. În zilele încă răcoroase, stolurile își iau zborul spre nord, ghidate de un instinct ancestral care le cheamă înapoi către locurile de cuibărit. De la grațioșii cocori până la neobositele rândunele, păsările par să urmeze o hartă invizibilă, trecând peste munți, râuri și câmpii. Unele dintre ele vin din Africa, după o călătorie de mii de kilometri, în timp ce altele doar își schimbă teritoriile în căutarea hranei și a unui climat mai blând. Printre primele păsări care revin în țară se află cinteza, mierla, barza, privighetoarea, sturzul cântător, graurul, măcăleandrul, stârcul și grangurul. Oamenii de știință au studiat îndelung acest fenomen fascinant, descoperind că păsările își ghidează drumul după stele, câmpul magnetic al Pământului și chiar amintirea unor repere din natură. Cu toate acestea, migrația rămâne un miracol al naturii, o dovadă a forței și adaptabilității acestor ființe fragile, dar incredibil de rezistente. Păsări călătoare care revin mereu în România În fiecare primăvară, România devine din nou casă pentru mii de păsări călătoare care străbat mii de kilometri pentru a reveni în locurile lor de cuibărit. Fie că vin din Africa, din sudul Europei sau din Asia, aceste zburătoare respectă un ritm precis, ghidate de instinctul care le îndeamnă să se întoarcă acolo unde s-au născut. Printre cele mai cunoscute păsări care revin an de an în România se numără berzele albe, vestitoarele primăverii, care își reconstruiesc cuiburile pe stâlpii de electricitate și pe acoperișurile caselor. Rândunelele, delicate și rapide, își fac apariția odată cu zilele calde, căutând hambare și streșini unde să-și crească puii. Cocorii trec în stoluri impresionante peste țară, iar cântecul lor răsună ca o chemare ancestrală spre locurile natale. În zonele umede, cum sunt Delta Dunării și lacurile din Dobrogea, revin pelicanii și egretele, în timp ce pădurile și dealurile sunt din nou populate de ciocârlii, prigorii și dumbrăvence. Fiecare dintre aceste specii are un rol esențial în echilibrul naturii, iar revenirea lor anunță nu doar venirea primăverii, ci și continuitatea unui ciclu natural fascinant. Ce păsări nu mai părăsesc țara noastră în sezonul rece În ultimii ani, un fenomen surprinzător a început să fie observat în România: tot mai multe păsări migratoare aleg să rămână peste iarnă, în loc să își urmeze traseul tradițional spre ținuturile mai calde. Specialiștii în ornitologie și ecologie au început să analizeze acest comportament neobișnuit, iar explicațiile sunt variate și complexe. „Vedem dinamica migrației complet modificată, sunt specii care erau cunoscute ca oaspeți de vară și care, în prezent și care la acest moment, nu au părăsit țara”, explică Mirela Ridiche, ornitolog, scrie DIGI24. Țiclean/ Foto: Livia Gyongyoși Temperaturile ridicate le fac să nu mai plece Una dintre principalele cauze pare să fie schimbarea climatică. Iernile din România au devenit considerabil mai blânde, cu temperaturi mai ridicate decât în deceniile trecute. Acest lucru face ca păsările să găsească mai ușor hrană și adăpost, eliminând nevoia unui zbor lung și extenuant spre sud. Un alt factor important este disponibilitatea hranei. Odată cu extinderea zonelor agricole și a orașelor, păsările au început să găsească resurse suficiente pentru a supraviețui iernii. De asemenea, oamenii au devenit mai conștienți de importanța hrănirii păsărilor în sezonul rece, amplasând hrănitori în parcuri, grădini sau pe balcoane. Efecte dezastruoase asupra ecosistemului Ornitologii avertizează, însă, că această schimbare a comportamentului ar putea avea efecte imprevizibile asupra ecosistemului. Dacă păsările care migrau tradițional rămân pe loc, acest lucru ar putea perturba echilibrul dintre speciile locale și cele care obișnuiau să vină doar vara. În plus, un val brusc de frig poate pune în pericol păsările care s-au adaptat la ierni mai blânde și nu mai sunt pregătite pentru gerurile severe. Citește și: 8 specii de păsări de companie cu ciripit încet