Japonezii sunt cunoscuti in lume indeosebi datorita preferintei lor pentru lucrurile miniaturale, pasiune ce se regaseste si in legatura cu rasele de caini, Tchin fiind dovada cea mai buna in acest sens. Este un caine tipic japonez, de o aparitie eleganta si o noblete deosebita. Conform legendei, stramosul acestei rase a fost adus in Japonia in perioada imparatului Seimu (anul 732), care l-a primit in loc de bir din Shiragni (actuala Coree). Pana sa ajunga aici, se pare ca a trecut prin China, deoarece prezinta asemanari cu Pekinezul si cu Pug Carlinul – rase de provenienta chineza. Conform altor opinii, introducerea Tchinului in Japonia le este atribuita misionarilor budhisti (dupa anul 520). A fost adus in Europa in anul 1853 de catre un sef de escadra britanic si oferit in dar reginei Victoria. In Anglia a fost repede apreciat si in curand i s-a fixat si standardul respectiv. De aici s-a raspandit in toata Europa. Este singura rasa japoneza raspandita pe continental nostru. Este un caine de agrement, de talie mica, preferat mai cu seama de femei, apreciat pentru eleganta sa, pentru ochii mari si expresivi, pentru dragalasenia si caracterul sau afectuos si vesel. Este perfect adaptat conditiilor de apartamant, este moderat de activ la interior, ii place curatenia si latra foarte putin. Este sensibil, insa, la temperature extreme. Are capul relativ mare, cu craniul lat si bombat inspre fata, stop bine marcat si bot remarcabil de scurt. Prezinta un usor prognatism (conformatie anormala a fetei, constand intr-o proeminenta) inferior. Trufa este lata, cu narile bine deschise, de culoare neagra sau roscata, in armonie cu coloritul parului. Tchinul are ochii mari, luciosi si expresivi, usor proeminenti si inchisi la culoare. Urechile sunt mici, in forma de V, prevazute cu par lung si atarnand putin in fata. Trunchiul este scurt si drept, cu greabanul inalt si dezvoltat. Inaltimea la greaban este aproximativ egala cu intreaga lungime. Pieptul este plat, adanc, iar abdomenul supt. Membrele sunt drepte, subtiri, acoperite cu par bogat, cu labe mici, de tip “laba de iepure”. Coada este purtata curbat pe spate, fiind prevazuta cu par bogat. Corpul este acoperit de o blana moale si matasoasa. Cu exceptia capului, Tchinul este acoperit de un par foarte abundant, drept si lung. Culoare este, de regula, alba cu pete negre sau rosii. Are o talie de aproximativ 30 cm. – cu cat inaltimea este mai mica, cu atat cainele este mai apreciat. Greutatea se inscrie in limitele a 2-6 kg. Speranta de viata a indivizilor din aceasta rasa este, in medie, sub 10 ani. In ciuda talei lor mici, Tchinii sunt buni caine de paza. Reprezentantii acestei rase sunt ascultatori si invata repede diferite trucuri, le place sa se alfe in centrul atentiei; sunt foarte iubitori, atat cu stapanii, cu membrii familiei si cu copiii, cat si cu alti caini, dar rautaciosi cu strainii. Nu cer foarte mult exercitiu si miscare, insa le plac plimbarile zilnice, ocazie cu care isi manifesta din plin caracterul jucaus. Din cauza fetei sale aplatizate, Tchinul poate avea probleme de respiratie si poate suferi de afectiuni ale inimii. Fiind o rasa brahicefala (craniul are diametrul longitudinal aproape egal cu cel transversal) trebuie sa evitati sa-l expuneti temperaturilor extreme. Tchinul este predispus, de asemenea, la artroza (luxatiile genunchilor). Din cauza ochiilor sai usor bulbucati poate suferi si de zgarieturi ale corneei sau de ulceratii grave ale acesteia, caz in care necesita ingrijire medicala de urgenta. Tchin, ca si cele mai multe dintre rasele de caini de talie mica, poate avea, de asemenea, un risc de hipoglicemie, indeosebi sub varsta de 6 luni. Aceasta problema poate continua si la indivizii maturi. Unii Tchin sufera de alergii sezoniere. Photo: dog-breed-picture.com Corina DovincaZooLand.ro