Subclasa Palaeognathae, a familiei Aves, este reprezentata de cele mai mari pasari de pe pamant: strutii, nanduii si casuarii, care nu pot zbura, precum si de micile pasari kiwi din Noua Zeelanda, de asemenea, nezburatoare. In trecut, din subclasa Palaeognathae faceau parte si strutii uriasi din Madagascar (Aepyornithes) si pasarile moas (Dinordis), care s-au stins, dar a caror schelete si fragmente gasite ulterior stau marturie a dimensiunilor lor impresionante. Ordinului Struthioniformes ii apartine o singura familie – Struthionidae – reprezentata printr-o singura specie actuala – Struthio Camelus, care a dat nastere la diferite rase geografice, ce populeaza regiunile de stepa si semidesert ale Africii, de unde si-a intans aria de raspandire pana in regiunea Asiei. Acestea nu se deosebesc prea mult intre ele. Strutul, cea mai mare specie de pasare de la momentul actual – atinge o inaltime de 1.40 m la spate, iar la crestetul capului de 2.60 m si o greutate de 70-80 de kg. Neputinta lui de zbor este compensata de cele doua picioare puternice, prevazute cu doua degete, care ii permit nu numai sa alerge foarte repede, dar sa le foloseasca si ca arme de aparare. Sub fiecare deget se afla cate o pernita, care impiedica infundarea piciorului in nisip. Sexele sunt diferit colorate: masculul este negru, cu remige (fiecare dintre penele mari ale aripilor unei pasari, care servesc la baterea aerului in timpul zborului) si rectrice (fiecare dintre penele mari, late si puternice, din coada pasarilor) albe, transformate in pene de podoaba; penajul femelei este cenusiu-maroniu, avand remigele si rectricele de un alb murdar. Puii seamana la culoare cu femelele. Strutii traiesc in grupuri mici, cu exceptia perioadei clocitului cand pot fi intalniti numai in pereche. Femela depune 12 pana la 20 de oua netede, cu coaja groasa, de culoarea fildesului, intr-o groapa-cuib, facuta de mascul in nisip. Ambii parinti clocesc: masculii, avand un penaj atragator fapt pentru care sunt mai predispusi de a fi vanati, clocesc noaptea, iar femelele ziua. Uneori mai multe femele strut pot depune ouale in acelasi cuib, clocindu-le pe rand. Ouale strutilor nord africani sunt cele mai mari din lume, avand o lungime de 15 cm si o greutate de aproximativ 1.8 kg. In trecut cel mai mare ou apartinea pasarii elefant (specie disparuta din Madagascar) dimensiunile acestuia fiind de 76 cm si capacitatea de 9 litri. In opozitie cu aceste oua gigant se afla oul colibriului Vervain, cu diametrul de 1 cm., cel mai mic din lume. Strutii ating maturitatea sexuala la 3 – 4 ani. Femelele nu scot niciodata nici un sunet, in timp ce masculii emit un urlet puternic (asemanator cu urletul leului) in timpul imperecherii, cand ciocul le este inchis si esofagul umflat. Hrana strutului este cu precadere vegetala (plante, boabe, seminte), dar pot consuma si insecte si animale mici, pe care le inghit de cele mai multe ori impreuna cu diferite obiecte tari, in special cu pietris, care ii ajuta la digestie. Este o pasare foarte usor de domesticit. www.zooland.ro06.06.2008