GENERALITATI Spaniel-ul de camp este un membru al grupului de caini de vanatoare. La inceput, ei au fost folositi pentru jocurile care implicau aducerea diferitelor obiecte inapoi, dupa ce acestea fusesera aruncate de stapani. In zilele de astazi, sunt utilizati la vanatorile prelungite sau ca animal de companie al celor din zonele rurale. De asemenea, cainii acestei rase mai pot fi intalniti si in ring, acolo unde participa fie la concursurile de frumusete, fie la cele de dresaj. HRANA Spaniel-ul nu este un caine care sa aiba foarte multa nevoie de hrana. Dar, daca doriti sa iesiti cu el pe teren sau la vanatoare, atunci va trebui sa il hraniti bine, de doua ori pe zi. Asta pentru a capata energia de care are cu adevarat nevoie pe terenul de vanatoare sau de antrenamente. COSTURI SI DURATA DE VIATA Un caine al acestei rase nu este unul foarte scump, sumele platite pentru achizitionarea unui expemplar fiind medii. Normal, in functie de calitatea catelului, ati putea ajunge sa platiti putin mai mult, dar nici asa costurile nu sunt foarte ridicate. Durata de viata a unui spaniel este cuprinsa intre 9-15 ani, un spaniel de camp traind, in medie, 12-13 ani. In ceea ce priveste nasterea, o femela poate aduce pe lume 4-6 catelusi, dar au fost intalnite si cazuri in care numarul acesta a fost depasit. DESCRIERE Este o rasa foarte echilibrata, spaniel-ul de camp este un caine construit pentru activitatea dura si pentru munca prelungita. Este capabil de alergari continue si poate acoperi terenul cu salturi mari, miscandu-se foarte bine si pe zone mai mici de teren. Un Spaniel de camp poate atinge 46 cm si 25 kg, masculii fiind intotdeauna mai mari si mai puternici decat femelele. Pieptul sau este foarte puternic, picioarele din spate sunt alungite, cainele da senzatia de putere si rezistenta, iar nasul i se misca mereu, interceptand tot ceea ce inseamna miros. BOLI Despre bolile de care sufera sau ar putea suferi un Spaniel de camp se cunosc relativ putine lucruri. Asta poate si datorita faptului ca numarul de exemplare al rasei nu este foarte mare, lucru ce i-a facut pe veterinari sa nu intreprinda foarte multe cercetari in ceea ce priveste rasa. Singurul lucru pe care se poate pune baza este acela legat de faptul ca unele exemplare, care au in sange ramasite ale unor Springer Spaniel, pot dezvolta aceleasi susceptibilitai la boli ca si Springer-ii. ISTORIC Evidente despre spaniel-ul de camp exista inca din primii ani ai secolului al XIX-lea. Exemplarele de pe atunci contineau caracteristici atat ale spaniel-ului, cat si ale cocker-ilor. O data ce cainele a fost admis si recunoscut ca rasa separata, activitatea de selectare a exemplarelor a dus totul in pragul dezastrului. Cainele nu mai era in stare sa se descurce in camp la fel de bine cum o facea la inceput. Pe la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, erau chiar o raritate, iar statutul lor de campioni ai vanatorii le fusese retras. Crescatorii au reusit sa recapaciteze rasa, dupa ce au incrucisat-o cu Springer Spaniels si English Cockers. Incrucisarile repetate au dus la aparitia Spaniel-ului de camp, care si-a facut aparitia cu putere, incepand cu anul 1969. EXERCITII SI DRESAJ Rasa este una inteligenta, ce invata cu mare usurinta ceea ce are de invatat. Au nevoie de antrenamente consistente, pentru ca sunt uneori incapatanati si greu de stapanit. Pe masura ce creste, devine tot mai sensibil, astfel ca va reactiona la fiecare inflexiune a vocii dumenavoastra, o maniera mai agresiva de instruire urmand sa dauneze cainelui, care ar putea sa devina timid, sperios si retras. Cainele are nevoie de aproximativ 80-100 minute de antrenament pe zi, pentru ca, desi se adapteaza extrem de bine la munca de familie, sunt caini de munca, astfel ca au nevoie de exercitii. Au instincte innascute de a sapa si de a sari, astfel ca, in cazul in care aveti curte, aceasta trebuie sa nu ii permita sa o paraseasca. CARACTER SI TEMPERAMENT Spaniel-ul de camp este un caine activ si inteligent, uneori incapatanat, foarte incapatanat. Se inteleg suficient de bine cu copiii, si se bucura la fel de mult indiferent daca sunt scosi afara sau tinuti in casa. Sunt ideali pentru activitatile organizate cu familia, desi se spune despre ei ca sunt cainele unui singur stapan. Pot fi uneori deosebit de galagiosi, asa ca trebuie invatati de mici sa se opreasca cand li se spune sa faca asta. Trebuie socializati, atat cu alti caini, cat si cu celelalte animale ale casei, daca exista, inca de la varste fragede, pentru ca, in caz contrar, se vor apuca sa le vaneze. Este un caine care nu se dovedeste deloc agresiv, deci nu poate asigura un grad sporit de protectie personala.