In traditia populara se spune ca fiecare casa isi are dedesubt sarpele propriu, care aduce noroc locuintei. Atata timp cat sarpele salasluieste sub aceea casa, aceasta este ferita de dezastre si intemperii si va prospera. Cand sarpele paraseste casa, ia cu el si norocul gospodariei, iar batranii satului considerau asta un semn rau augur. Legenda mai spuna ca daca lipesti urechea de zidurile casei, noaptea, vei auzi ca un ticait: sarpele casei loveste cu coada peretii acesteia, semn bun, ca el este acolo si are grija de casa.Este foarte probabil ca denumirea comuna a acestui sarpe (sarpele de casa) sa fie strans legata de aceasta legenda populara. Sau poate avea legatura cu faptul ca acesti serpi sunt raspanditi pe tot teritoriul Romaniei, adesea fiind vazuti in apropierea gospodariile umane, atrasi de abundenta de hrana (rozatoare). Mai este cunoscut si drept „sarpele de apa”, insa denumirea nu este intrutotul corecta, Natrix tessellata, o ruda apropiata si foarte asemanatoare a lui Natrix natrix, fiind adevaratul „sarpe de apa”. Ambele specii sunt iubitoare de apa, „natrix” derivand din latinescul „natare” care inseamna a inota.Natrix natrix este membru al clasei Reptilia, ordinul Squamata, familia Colubridae, genul Natrix. A fost descris pentru prima oara de Linnaeus in 1758. Nu este nici constrictor si nici veninos. Isi ucide prada prin viteza mare cu care ataca. Este un sarpe pasnic fata de oameni. Este raspandit in intreaga Europa, nordul Africii si Orientul Mijlociu. Este printre putinii serpii care se regasesc in Nordul Europei, fiind intalnit chiar aproape de Cercul Polar de Nord, dar si in Alpi, uneori la inaltimi de peste 2000 de metri. DescriereNatrix natrix este un sarpe de dimensiune medie masurand la maturitate in medie 150 de cm; masculii sunt mai mici decat femelele, care pot ajunge si pana la 180 de cm. corpul este robust, capul mare si triunghiular. Pupilele sunt rotunde. Corpul verde-inchis sau verde-oliv, este brazdat pe flancuri de marcaje negre. Pe gat prezinta doua pete semilunare, care alcatuiesc un inel de culoare galbuie, semn distinctiv al acestei specii, de aceea mai este cunoscut si ca „sarpele cu inel”. Abdomenul este in tabla de sah, alb cu negru, la unele exemplare poate fi chiar negru complet. Inaintea naparlirii culorile se mai estompeaza si devin foarte aprinse imediat dupa. Acest sarpe cade de multe ori victima omului deoarece este confundat cu vipera comuna. La prima vedere cei doi serpi pot parea asemanatori insa diferentele dintre ei sunt semnificative. Natrix prezinta pupile rotunde, marcajele negre de pe flancuri sunt neregulate, iar pe gat prezinta acel inel galbui, care la vipera lipseste. In schimb vipera are pupilele cu aspect de fanta, iar spatele este strabatut de un desen in zigzag, bine conturat. Totusi, ca o ironie, in habitatele unde aceste doua specii coexista, sarpele de casa este vazut tolanindu-se la soare in grupuri din care fac parte si vipere. Astfel ca uneori confuzia dintre cele doua specii este fondata.Habitat si mod de viataSarpele de casa traieste in zone umede: mlastini, balti, campii si lunci, tufaisuri. Animal diurn, noaptea se retrage in locuri uscate. Dimineata iese din ascunzatoare si se tolaneste la soare pentru a inmagazina caldura si a-si putea continua cautarea dupa hrana. Sunt foarte buni inotatori, strabatand repede apele cu capul tinut deasupra. Daca sunt amenintati se retrag la fundul apei, printre vegetatie, rezistand acolo mai mult de o ora. Este un bun catarator: poate fi vazut urcat in tufisuri sau copaci mici pentru a vana sau a sta intins la soare. Pradatorii sai naturali sunt vulpile, aricii, pisicile salbatice sau pasari de prada.AparareSarpele de casa poseda numeroase mecanisme de aparare remarcabile impotriva atacatorilor. El nu este agresiv fata de om, insa daca este amenintat riposteaza. Exista foarte putine cazuri de oameni muscati de un Natrix natrix, in general exemplarele acestei specii fiind foarte docile. In prezenta omului se retrag rapid spre un loc sigur. Daca viata ii este pusa in pericol, sarpele de casa va simula un atac rapid, dar cu gura inchisa, se umfla si sasaie, asemenea serpilor veninosi. Daca atacatorul nu se opreste, sarpele va elibera o subtanta urat mirositoare (asemanatoare usturoiului), secretata de glandele din regiunea anala. Iar ca ultima miscare strategica, daca pradatorul insista, sarpele se va preface mort, se intinde pe spate, cu gura deschisa si limba afara.DietaNatrix natrix se hraneste cu broaste, tritoni, soparle mici, rozatoare, pesti, iar uneori chiar cu pasari, puii sau ouale acestora. Puietul prefera mormolocii de broasca. El cauta intens prada, folosindu-si abilitatile olfactive si senzoriale. Se apropie lent de victima, iar cand este la o distanta suficient de mica, declanseaza atacul fulgerator. Prada capturata nu este zdrobita ca in cazul serpilor constrictori, ci este inghitita de vie. Prada preferata sunt broastele care pot fi inghitite usor, deoarece sunt alunecoase. In timpul ingurgitarii secretia salivara este abundenta pentru a usura pasajul prazii. Dupa ce s-a hranit sarpele se retrage intr-un loc linistit pentru a-si digera mancarea. HibernareSerpii depinde de temperatura mediului ambiant pentru a-si regla propria caldura interna (animale poikiloterme). Toamna (septembrie- octombrie) cand temperaturile scad sarpele intra in hibernare. Se adaposteste in scorburi, vizuine abandonate, crapaturi ale solului, radacinile copacilor si uneori chiar sub dependintele gospodariilor. In martie cand afara se incalzeste, serpii ies din ascunzatori, in primele zile mai timizi, amortiti, iar apoi pornesc activ in cautarea hranei.ReproducereAre loc primavara, dupa iesirea din hibernare, cand serpiiau apucat sa se hraneasca si sa isi refaca energia. Masculul si femela se incolacesc si consuma actul sexual. Prin iunie- iulie, femela depune pana la 50 de oua, albe, rotunde; in locuri calduroase cum ar fi gramezile de fan sau de frunze, de balegar, scorburile copacilor, solul afanat. Uneori mai multe femele depun ouale in acelasi loc. mama va sta doar cateva zile in preajma cuibului dupa care pleaca definitiv. Peste aproape doua luni puii vor ecloza. Acestia au 10- 14 cm si devin foarte repede independenti si doritori de hrana (mormoloci de broasca). Maturitatea sexuala are loc la 3 ani la masculi sau la 5 ani la femele, de obicei cand acestia au atins 50- 60 de cm in lungime. Speranta de viata este de pana la 25 de ani.Nicolae HaseganZooLand.ro