Este cea mai mare salamandra din lume si este in totalitate acvatica, adaptandu-se din multe puncte de vedere la acest stil de viata. Poate creste pana la 1,80 m in lungime, desi majoritatea exemplarelor din zilele noatre sunt, in mod considerabil, mai mici. Pielea salamandrei gigantice chineze este colorata in nuante de maro inchis, neagra sau verzuie si prezinta pete neregulate. Este, de asemenea, dura, cutata si poroasa, cea din urma caracteristica facilitand respiratia prin piele, deoarece acest amfibian de dimensiuni mari nu are branhii. Reprezentantii speciei Andrias davidianus au corpul alungit si doua perechi de picioare aproximativ similare ca marime. Botul este mai putin rotunjit decat cel al rudei sale: salamandra gigantica japoneza (Andrias japonicus), iar coada ceva mai lunga si mai lata. Ambele specii (atat salamandra gigantica chineza, cat si cea japoneza) au capul prevazut cu tuperculi, desi aceastia sunt dispusi diferit: specia chineza are tuberculi mici, dispusi in perechi si aranjati in siruri paralele cu maxilarul inferior, in timp ce la specia japoneza tuberculii sunt, in general, desperecheati si neregulat imprastiati. Ochii salamandrei gigantice chineze sunt mici, fara pleoape si pozitionati in partea de sus a capului mare si plat, fapt pentru care animalul are o vedere slaba.Giganticul amfibian este, in general, activ noaptea, bazandu-se pe miros si atingere in scopul de a-si localiza prada. Traieste in crapaturile din roci, noroioase si intunecate, aflate de-a lungul malurilor raurilor si se hraneste cu peste, alte salamadre mai mici, viermi, insecte, raci si melci, pe care ii prinde printr-o muscatura laterala rapida.Asemanator altor amfibieni, aceasta salamandra, are o piele neteda si lipsita de solzi. Pielea umeda actioneaza ca o suprafata respiratorie, prin care oxigenul patrunde in organism, iar dioxidul de carbon este eliberat.Se pare ca in privinta comportamentului de imperechere, salamandrele gigantice chineze sunt foarte asemanatoare cu rudele lor japoneze: reproducerea are loc de la sfarsitul lunii august si pana in septembrie, cand sute de indivizi se aduna in locurile destinate cuibaritului. Masculii ocupa scorburile unde urmeaza sa aiba loc imperecherea, pazindu-le cu agresivitate impotriva intrusilor. Deseori acestia intra in competitie cu alti masculi, suferind leziuni, uneori mortale. Femelele intra in cuiburi, depunand in interiorul acestora 400-500 de oua, care sunt tinute laolalta precum un sir de margele, dupa care pleaca imediat. Masculii fertilizeaza ouale si le protejeaza de pradatori, cum ar fi pestii, pana primavera tarziu, cand acestea eclozeaza, in general dupa o perioada de 12-15 saptamani. Larvele au numai trei centimetri lungime si sunt asemanatoare ca forma cu adultii; au branhii si, desi si le pierd foarte devreme, ele nu-si pierd niciodata carcteristicile larvare. Atat salamandrele chineze, cat si cele japoneze traiesc mult, un specimen aflat in captivitate atingand varsta de 52 de ani.Cand se simte in pericol, salamandra elimina prin piele un mucus urat mirositor, fapt care nu o protejeaza, insa, de lacomia omului. Salamandrele uriase sunt pe cale de disparitie deoarece carnea si organele lor sunt foarte cautate atat in gastronomia, cat si in medicina chinezeasca traditionala.Sursa fotoCorina DovincaZooLand.ro