Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Arizona au identificat genele responsabile de regenerarea cozii în cazul unor specii de şopârle, reuşita deschizând calea pentru aplicarea cunoştinţelor în domeniul medical uman, astfel încât, în timp, să se ajungă la regenerarea ţesuturilor umane. Specialiştii au studiat o specie de şopârlă verde, Anolis carolinensis. Aceştia cred că înţelegerea modului de funcţionare a mecanismului genetic prin care şopârla îşi regenerează coada, după ce este desprinsă de corp în momentul în care animalul este atacat de un prădător, poate fi foarte utilă în medicina umană, care ar putea pune la punct metode prin care organismul uman să îşi poată regenera ţesuturi nervoase şi musculare, citează Descoperă. "Şopârlele şi oamenii împart, în esenţă, aceleaşi instrumente genetice. Aceste animale sunt cele mai apropiate de oameni, din punct de vedere genetic, dintre speciile care îşi pot regenera organe întregi. Am descoperit ca aceste şopârle activează o serie de cel puţin 326 de gene, în anumite regiuni ale cozii regenerate, inclusiv gene implicate în dezvoltarea embrionară, vindecarea rănilor şi răspunsul la semnale hormonale", a declarat şeful echipe de cercetători, profesorul Kenro Kusumi. Nu doar şopârlele, cu şi alte animale, precum salamandrele, mormolocii şi peştii, îşi pot regenera cozile şi, uneori, chiar membre întregi. Toate folosesc ceea ce specialiştii numesc "calea Wnt", care furnizează semnalele moleculare necesare controlului celulelor suşă din mai multe tipuri de ţesut, inclusiv în creier, foliculii piloşi şi vasele sangvine. Însă, în cazul şopârlelor, cercetătorii au descoperit existenţa unui model unic de creştere a ţesutului, distribuit pe întreaga zonă a cozii. "Creşterea unei noi cozi nu este un proces instant. Şopârlelor le ia peste 60 de zile să-şi regenereze o coadă perfect funcţională. O structură complexă de celule care se dezvoltă, dând naştere ţesuturilor, apare într-un număr de locuri de-a lungul cozii", a explicat Elizabeth Hutchins, specialistă care a participat la studiul publicat Public Library of Science One. Cercetătorii au reuşit identificarea clară a genelor implicate în procesul de regenerare, iar acum atenţia se îndreaptă spre studierea aceloraşi gene, dar, de data aceasta, în cazul oamenilor. "Urmând reţeta genetică de regenerare prezentă la şopârle şi utilizând aceleaşi gene din celulele umane, ar putea fi posibil să regenerăm cartilagii, muşchi sau chiar ţesut nervos", a mai spus profesorul Kusumi. Sursa: Descoperă