Retenția oului este o problemă comună și destul de gravă a păsărilor de companie și nu numai. Ignorată și netratată poate provoca infecții urâte în abdomenul păsării și chiar deces. Apare mai frecvent la femelele speciilor mici de păsări de companie: peruși, canari, zebre australiene și alte cinteze, papagali Agapornis, nimfe, dar în principiu poate afecta orice fel de înaripată, de companie sau de fermă. Nutriția dezechilibrată este principala cauza, alături de alte condiții predispozante. Ce este și cum se manifestă afecțiunea? Pasărea este incapabilă să expulzeze oul format în corpul ei, care se blochează undeva pe traseul oviductului sau în cloacă. Dacă oul se sparge în interior, poate favoriza infecții grave, incompatibile cu supraviețuirea păsării. O femelă poate depune ouă chiar și în absența unui mascul. Mulți stăpâni de păsări de companie sunt surprinși să afle că pasărea lor suferă de această afecțiune, deși se află singură în colivie. Fertilitatea oului nu influențează în niciun fel expulzarea lui. Atunci când oul se află blocat în cloacă, imediat la ieșirea din corp, aceea regiune apare distensionată. Femela petrece mult timp pe fundul coliviei, ține coada în sus și depune eforturi să elimine oul. Apare epuizată și respiră greu. Unele păsări scot sunete de durere. Oul mare blocat în abdomen presează pe nervii și vasele de sânge aferente membrelor inferioare, drept urmare se poate instala paralizia lor, pasărea nu se mai poate cocoța pe stinghii, și se pot învineții. Apare constipația, atunci când oul ocupă toată cloaca și orificiul anal, sau eliminarea de excremente moi și puține. Starea generala a păsării este alterată, letargică, nu mai mănâncă, iar penele sunt zburlite. Cauze Deficiența de calciu și vitamina D reprezintă cauza majoră pentru care oul nu poate fi eliminat din corpul păsării. Calciul este esențial pentru formarea cojii oului și întărirea ei. Lipsa lui duce la formarea de ouă moi care alunecă mai greu prin oviduct sau ouă cu coaja cu diformități, de asemenea greu de expulzat. Calciul este important și în funcționarea musculaturii, lipsa lui duce la tulburări de contractibilitate ale mușchilor responsabili cu eliminarea oului. Întrucât vitamina D reglează metabolismul calciului, insuficiența ei favorizează problemele de mai sus. Deficitul de vitamina E și seleniu, ambele importante pentru sănătatea oviductului, sunt o altă cauză des întâlnită. Dieta dezechilibrată este incriminată pentru carențele menționate anterior. O alimentație formată exclusiv din semințe nu îi furnizează păsării toate vitaminele și mineralele de care are nevoie. De aceea se recomandă oferirea de suplimente de calciu, minerale și vitamine. Poate fi vorba de coaja de ou fiartă și mărunțită, os de sepie sau blocuri de minerale, pe care le găsiți în orice pet-shop. Insuficiența de vitamina D apare atunci când pasărea este privată de lumina naturală. Dacă colivia este poziționată într-o zona mai întunecoasă a locuinței, atunci este nevoie să amplasați un bec cu lumină UVA și UVB, esențiale în sinteza acestei vitamine. Păsările tinere se pot confrunta cu aceasta boală, întrucât oviductul lor este insuficient dezvoltat. Nu sunt scutite nici păsările bătrâne sau cele bolnave. Alte cauze includ: obezitate, viața sedentară (păsări ținute în colivii prea mici, care nu au posibilitatea să zboare și să își exerseze musculatura), hipotermia, stres, infecții sau malformații ale oviductului, predispoziții ereditare, femele cu un istoric de supraproducție de ouă. Diagnostic Multe dintre simptomele enumerate mai sus se regăsesc și la alte afecțiuni ale păsărilor de companie. Diferența o face prezența oului în cloacă sau în abdomen, vizibilă sau decelată prin palpare. Uneori medicul veterinar poate efectua și un examen radiologic pentru a observa poziția exactă a oului în abdomen. O pasăre care a trecut de curând printr-un ritual de împerechere sau care și-a construit cuib este foarte probabil să se confrunte cu această problemă și nu altceva. Tratament Retenția oului reprezintă o condiție medicală gravă și necesită ajutorul unui specialist. Nu încercați să forțați expulzarea oului prin apăsarea abdomenului sau instilarea de substanțe lubrifiante în cloacă. Lăsați aceste tehnici pe mâna medicului veterinar. Acesta va încerca să scoată oul prin masaj, iar dacă aceasta metoda nu funcționează, va sparge oul în interior, îl va scoate pe fragmente și va curăța minuțios locul pentru a preveni infecțiile. Dacă nu aveți acces imediat la asistență veterinară, puteți să ameliorați situația crescând temperatura ambientală și apropiind pasărea de o sursă de căldură. Căldura favorizează relaxarea musculaturii din regiunea anală, iar cloaca se poate destinde mai mult. Băile calde sau crearea unui mediu umed și cald (60-80 %) pot fi de ajutor. În baie, lăsați dusul să curgă pe apa fierbinte, iar când oglinzile s-au aburit, țineți pasărea înăuntru câteva zeci de minute. Nu uitați să îi oferiți suplimente de calciu. Suplimentele de vitamine și minerale injectabile vor fi administrate doar de către medicul veterinar. Prevenție Retenția oului este mai ușor de prevenit decât de tratat. Țineți pasărea într-o forma fizica bună, conferită atât de o dieta echilibrată, cât și de exercițiu fizic zilnic. Orice pasăre de colivie are nevoie să zboare și să își dezmorțească aripile. Achiziționați o colivie mai spațioasă. Păsările de colivie trebuie să aibă întotdeauna o sursă de calciu și minerale în colivie (os de sepie, coajă de ou pulbere sau bloc mineral). Diversificați dieta cu diferite amestecuri de semințe și pelete pe care le găsiți în pet-shop. Nu uitați nici de gustările proaspete (legume și fructe) de care au nevoie păsările zilnic. Preveniți obezitatea. Expuneți păsările la lumină naturală.