Raia picioarelor, denumita si raia varoasa sau raia cnemidocoptica, este o afectiune a epidermului intalnita adesea la pasarile de curte (gaini,curci, bibilici, fazani), dar si la cele de colivie (perusi, canari). Este produsa de un acarian microscopic, Cnemidocoptes mutans, si se manifesta prin cruste aspre si inestetice la nivelul picioarelor, ciocului, ochilor sau crestei. Desi disconfortul pentru pasari poate fi mare, boala nu pune viata in pericol si se poate trata. Agentul patogen Cnemidocoptes mutans este un acaridian din clasa acaridienilor psorici, de dimensiuni microscopice (0,5 mm femela), care isi desfasoara intregul ciclu de viata sub epidermul pasarii gazda. Femelele sunt vivipare, adica depun larve vii, in mici cavitati sau tunele sapate de ele in straturile pielii. Acarienii in discutie se hranesc cu cheratina din stratul cornos al epidermului. La canari si perusi, printre putinele pasari de colivie unde se intalneste aceasta afectiune, o alta specie de acaridian inrudita isi poate face aparitia. Este vorba despre Cnemidocoptes pilae, de dimensiuni mai mici (0,40 mm), care afecteaza ciocul, pleoapele, cerele (narile) si uneori cloaca. In mediul extern, acarienii nu pot supravietui o perioada indelungata, cu toate acestea custiile, cotetele si coliviile vor fi bine curatate si dezinfectate in cazul unei infestari. Semne si simptome Infectia cu Cnemidocoptes mutans poate ramane latenta mult timp de la momentul contractarii (pana la 12 luni). Portiunea solzoasa a membrelor devine uscata, albicioasa si in timp apar descuamarile. Cruste alb-varoase, aspre se extind pe toata suprafata membrelor sau ciocului,acolo unde este cazul. Sub cruste, se poate observa un tesut alb spongios. La perusi, primele semne apar la nivelul comisurii ciocului. Pe masura ce acarianul sapa tunele in strafundurile tegumentului , picioarele pasarilor devin deformate, iar in cazuri grave se poate ajunge la pierderea unui deget sau a ciocului. Pasarea bolnava experimenteaza mancarimi si un mare disconfort. Are dificultati la deplasare, este mai apatica si poate refuza hrana. La gaini, raia varoasa poate intrerupe ouatul. Se pot observa si rani deschise in situatia in care acarianul s-a apropiat de tesutul viu, vascularizat, sau atunci cand, din cauza mancarimilor, pasarile isi ciuculesc picioarele. Transmitere Aceasta dermatita apare de obicei in crescatorii sau acolo unde conditiile de trai sunt insalubre. Acarianul se poate transmite de la o pasare la alta prin contact direct sau apropiat, prelungit. Cel mai usor, parazitoza se transmite de la parinti la pui, in cadrul cuibului. Se pare ca exista o predispozitie genetica la a contracta mai usor acarianul. De asemenea pasarile in varsta, cele cu imunitatea scazuta sau cele stresate sunt incluse in grupurile de risc. Diagnostic Diagnosticarea se face prin insepctarea directa a tesuturilor lezionate, precum si prin analiza microscopica a probelor de tesut recoltate de pe regiunile afectate ale pasarilor. Tratament Tratamentul raiei varoase nu este dificil, insa se intinde pe durata mai multor saptamani. Medicul veterinar va va recomanda un tratament medicamentos cu ivermectina, care poate fi administrata injectabil sau prin aplicare directa la nivelul pielii. Tratamentul cu ivermectina se repeta dupa cateva saptamani. Traditional, se poate efectua un tratament local al crustelor, prin inmuierea in apa calduta cu sapun sau cu glicerina si apoi raclare usoara a pielii moarte. De asemenea, la nivelul leziunilor se poate aplica o substanta uleioasa (parafina, ulei alimentar etc), care are rolul de a sufoca acarienii, astupand canalele si gurile de oxigen. Acest tratament topic se executa de cateva ori pe saptamana. Nu uitati sa curatati temeinic cotetele sau coliviile. Vor fi tratate preventiv toate pasarile care au venit in contact cu cele bolnave, prentu a evita orice risc de reaparitie a bolii in gospodarie. Sursa foto: 1, 2 Nicolae Hasegan ZooLand.ro