Cunoscut si sub denumirile de suita sau tastar, popandaul este o specie apartinad familiei veveritelor – Sciuridae si singurul reprezentant european al genului Spermophilus. La fel ca toate veveritele, acest animal face parte din ordinul rozatoarelor. Numele de popandau sau poponete i se trage de la pozitia pe care o adopta deseori: spijinirea pe membrele posterioare si pe coada, in pozitie verticala. Popandaul are corpul suplu si alungit, fara a depasi 22 cm., capul usor tesit in regiunea frontala, botul scurt si obtuz, pavilioanele urechilor mici si rotunjite, ca niste cute tegumentare acoperite de peri scurti. Coada are 5,5-7,5 cm lungime si este bine imbracata in blana. Greutatea corpului este cuprinsa intre 230 si 340 g. Membrele sunt scurte, cele anterioare avand cate 4 degete, iar cele posterioare cate 5, prevazute cu gheare lungi, puternice, mai mult sau mai putin ascutite, adaptate pentru sapat. Blana are peri scurti si aspri; culoarea de fond pe fata superioara a corpului este canusie-galbuie-bruna, cu reflexe negre si ruginii, insulare, inchise la culoare, cu aspect de pete fine. Pe partile laterale ale corpului blana prezinta nuante sulfurii. Pe cap culoarea este uniforma si fara pete, iar in jurul ochilor se contureaza un inel galben deschis; barbia si gatul sunt albe, pieptul, abdomenul si fata interna a membrelor sunt galben sulfuriu. Coada este mai deschisa pe partea ventrala si prezinta peri mai intunecati la culoare pe partea terminala.Ochii popandaului sunt mari, proeminenti si, in comparatie cu marimea capului, sunt mult distantati intre ei. Aceasta pozitie a ochilor reprezinta rezultatul unei adaptari la mediu, permitind animalului sa observe intinderile din jur, fara a scoate complet capul din galerii. Buza superioara este crestata adanc. La baza cozii are 3 papile perianale, care secreta un lichid mirositor, cu rol in gasirea partenerilor de imperechere si in delimitarea teritoriului.Populeaza zona de stepa, neimpadurita, fiind prezent in biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajisti, terenuri cultivate sau inierbate, gradini, livezi, rape, diguri etc. In tara noastra, popandaul are o raspandire discontinua, lipsind total din podisul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, in Romania nu a fost intalnit la altitudini mari, urcand numai pana la 450 m. (dealul Pietricica din Piatra Neamt). Il gasim in afara arcului carpatic, pana la granitele tarii, in Moldova, Muntenia, Oltenia, Crisana, Maramures, densitatea populatiei putand atinge 13-17 indivizi/ha in Baragan si Dobrogea. Traieste in colonii, insa fiecare individ are o galerie proprie. Desi este un animal sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece in galeriile sale, destul de complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt folosite pe timp rece si umed si sunt construite fie la suprafata, fie la o adancime maxima de 120 cm., fiind prevazute cu 1-2 cuiburi. Galeriile permanente, utilizate pentru hibernare, au o structura mai complicata si ating o adancime de peste 2 m. Cuibul este amplasat in profunzime si adapostit intr-o camera ale carei dimensiuni sunt variabile. Acesta este confectionat din resturi vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de lana, bucati de hartie sau de panza si alte materiale. Cuibul le serveste atat pentru hibernare, cat si pentru cresterea puilor. Arhitectonica galeriei variaza in functie de sol, conditiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (varsta, de ex.).Perioada de hibernare este determinata de conditiile de temperatura. In general, incepe in luna septembrie si dureaza pana in luna martie; in mod exceptional, cand apar conditii climatice nefavorabile, cu temperaturi scazute sub 15 gr. C, intrarea in hibernare poate avea loc chiar in luna august. Popandaii hiberneaza fie in grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi, de regula mama si pui, fie solitari. Indivizii tineri intra ultimii in aceasta stare. Nu isi fac provizii, starea de hibernare fiind profunda si continua. Trezirea si iesirea la suprafata se face esalonat: intai masculii adulti, dupa care femelele si, in ultima etapa, indivizii tineri.Hrana poate fi atat vegetala, cat si animala. Popandaul este un animal diurn, hemofil si isi desfasoara activitatea de cautare a hranei in prima parte a zilei si dupa-amiaza, inainte de asfintitul soarelui. Consuma, in general, partile verzi ale plantelor, radacini si seminte, dar si insecte, miriapode, melci, rame sau vertebrate mici.Perioada de reproducere incepe la cateva zile de la iesirea din hibernare. In aceasta perioada masculii au un comportament agresiv unii fata de altii. Femelele nasc 2 pana la 9 pui (cel mai frecvent 4 sau 5), dupa o perioada de gestatie de 25-28 de zile. Alaptatul dureaza 6 saptamani, iar puii ating maturitatea sexuala la un an de la nastere, dupa perioada de hibernare.Popandaul este considerat a fi un animal daunator atat pentru culturi, cat si pentru siguranta solului. Acest rozator depreciaza pajistile si faneturile prin reteaua lor de galerii si contribuie la erodarea solurilor si la slabirea digurilor. Mai mult decat atat, animalul este un rezervor de germeni patogeni si paraziti. Blana lor, comercializata cu success in unele tari, este slab valorificata la noi.Corina DovincaZooLand.ro