De ceva timp, in Romania, a devenit o moda achizitionarea a tot felul de animale: mari, mici, cu solzi sau pene, indigene sau exotice. Printre acestea se regasesc deseori feline de talie mare luate ca pui ilegal de la gradini zoologice din tara, circuri sau aduse din unele tari vecine. Aceasta situatie nu se regaseste numai la noi, multe alte state avand cazuri similare, dar autoritatile lor manifesta un control mai mult decat strict. Pe langa problema legalitatii si a eticii de a tine un astfel de animal pe post de animal de companie, subiect despre care am mai discutat in articolul anterior apar o serie intreaga de probleme legate de intretinerea in bune conditii a acestor pui si de soarta lor ulterioara. Indiferent al carei specii ar apartine: leu, tigru, pantera, jaguar, puma, un astfel de pui ridica mari probleme. Odata luat de la mama lui, de obicei la varste mult prea mici pentru a se putea descurca singur, omul trebuie sa-i suplineasca absenta timp de 24 de ore zilnic. Pornind de la incalzirea sa, hranirea sa, stimularea urinarii si a defecarii, a igienei corporale permanente si ajungand, daca puiul mai supravietuieste, la problemele adolescentei si ale vietii adulte: instinctul de vanator, marcarea chimica si fizica a terenului, asigurarea unei cantitati suficiente de spatiu si hrana, etc. Neavand un metabolism complet dezvoltat puiul are nevoie de un factor extern constant de caldura, mama, pentru a si-o putea mentine pe a lui. In lipsa ei pe o perioada mai indelungata, puiul poate muri temperatura corpului scazand cu mult fata de limita la care organismul isi poate desfasura functiile vitale. Hranirea este de asemenea o problema majora, laptele de vaca neavand acelasi continut de proteine, grasimi si aminoacizi ca cel al unui animal carnivor si mai ales faptul ca este lipsit de anticorpii extrem de necesari pentru construirea propriului sistem imunitar care sa-l faca rezistent la boli. O hranire saraca in astfel de elemente va duce la boli grave de crestere precum anemia, dezcalcefierea osoasa, probleme ale articulatiilor, imbolnaviri repetate, deformari ale corpului. Odata hranit, puiului trebuie sa-i se stimuleze digestia prin masaje abdominale si in zona genito-urinara altfel riscand sa aibe colici, constipatii si blocaje renale ce-i pot fi fatale. Aceste activitati sunt facute in general de mama cu ajutorul limbii asigurand totodata si igiena puiului. Ajuns la o varsta mai mare puiul devine mai neascultator, incepe sa “vaneze”, sa-si marcheze cu urina teritoriul si in primul rand sa aibe din ce in ce mai multa forta. Jocurile devin antrenamente innascute de vanatoare, isi foloseste ghiarele si coltii in joaca dar destul de dur pentru pielea umana, pielea unui leu poate avea si 1,5 cm grosime, orice rana respectiv picatura de sange fiind un potential stimul de atac si ucidere. Tot atunci incepe sa-si ascuta ghiarele ajungand sa redecoreze casa si mediul inconjurator. In aceasta situatie multi asa zisi posesori de astfel de pui apeleaza la mutilarea animalului prin amputarea ghiarelor, smulgerea coltilor, in ideea ca daca au facut-o totul va fi perfect, fapt absolut fals. Pe langa faptul ca potentialul de a ucide, limitat ce-i drept, inca mai exista, animalul respectiv sufera traume fizice si psihice ce-l vor marca pentru tot restul vietii. In alte cazuri, realizand imposibilitatea pastrarii lui proprietarul incearca sa scape de el fie vanzandu-l fie cautand sa-l dea unui zoo. Din pacate spatiile in gradinile zoologice sunt limitate si, chiar daca se gaseste un loc in cele din urma, animalul ajunge de cele mai multe ori mult prea tarat pentru a se mai putea face ceva pentru salvarea lui in astfel de cazuri eutanasierea ramanand singura solutie posibila. In situatia in care totusi proprietarul decide sa-l pastreze conditiile de mentinere sunt jalnice: in custi mici, murdare ce duc la formarea de miscari stereotipe si ticuri nervoase, iarna in frig (cu exceptia tigrului siberian si a panterei zapezii celelalte specii de feline mari traiesc in zone cu clima calda), cu hrana insuficienta sau necorespunzatoare (un leu mananca intre 7-11 kg carne carcasa zilnic), batut si in unele cazuri chiar legat in lant. Viata devine un calvar pentru un astfel de animal, ce devine mai mult o epava decat un animal gratios si respectat. Oare merita aceasta soarta? Cred ca nu. In aceasta stare inca mai sunt tinute multe animale in Romania: de la puiul de leu chinuit pe litoral pana la leii adulti tinuti prin cine stie ce garaje, custi, lanturi ale celor cu mai multa avere dar si multa nepasare. Problema depaseste cu mult autoritatile si nu se intrevede o schimbare drastica in viitorul apropiat. Pisicile mari jucarii cu blana? Nu, evident nu acesta este locul lor pe pamant. Bogdan Matei, 17 iunie 2005