Descriere Faimos pentru inspirarea personajului Nemo din filmul Walt Disney «In cautarea lui Nemo», pestele clovn comun (Amphiprion ocellaris) este cel mai cunoscut din aceasta familie si este cel mai intalnit in magazinele de animale. La fel ca alte specii de peste clovn este viu-colorat in portocaliu in contrast cu trei dungi albe verticale, cu margini negre. Marginea fiecarei inotatoare este colorata cu o linie subtire de culoare neagra. Pestele clovn comun este aproape identic ca aspect cu pestele clovn de anemona (Amphiprion percula), dar are unsprezece in loc de zece tepi in inotatoarea dorsala, iar inotatoarea dorsala este mai inalta. Distributie Pestele clovn comun este regasit in Pacificul Indian de Vest de la Estul Oceanului Indian catre Asia de Sud-Est, incluzand Indonezia si Filipine, Australia de Nord-Vest si Nordul Taiwanului. Habitat Acesta se gaseste in ape putin adanci printre recifurile de corali, unde traieste printre tantaculele veninoase ale anemonelor (Stichodactyla gigantea, Stichodactyla mertensi, si Heteractis magnifica). Pestele clovn poate fi gasit si liber prin recif in ape de pana la cinsprezece metri adancime. Biologia Pestii clovn sunt singurii pesti cunoscuti care pot trai intre tentaculele anemonelor. In mod normal, tentaculele anemonelor, urzica pestii, dar pestii clovn excreta mucus la suprafata pielii pacalind tentaculele anemonei sa creada ca acestea se ating intre ele si nu vor urzica. Pestii clovn traiesc cu anemonele intr-o relatie de sibmioza intr-o maniera in care ambele parti au beneficii datorate existenta celuilalt. Se crede ca pestele clovn se hraneste cu parazitii si cu resturi aflate intre tentaculele anemonei, iar in schimb pestele clovn ajuta la circularea apei printre tentaculele anemonei in timp ce inoata si se crede ca de asemenea atrage alti pesti catre anemona pentru ca aceasta sa se hraneasca. Pestii clovn sunt foarte teritoriali si traiesc in grupuri care pazesc anemona gazda de alti pesti clovn. Aceste grupuri au o ierarhie puternica unde domina cea mai mare femela. Doar cel mai mare mascul ajunge sa se imperecheze cu femela dominanta. Toti puii eclozeaza cu organe reproducatoare masculine active si cu organe reproducatoare feminine latente, ceea ce inseamna ca la inceput toti sunt masculi. In cazul in care femela dominanta moare, cel mai mare mascul se va schimba in femela , iar cel mai mare mascul non-dominant ii va lua locul. Acest proces, care se numeste hermafroditism, permite grupului sa se autointretina, in cazul in care moare femela, masculul nu mai trebuie sa-si caute pereche. Inmultirea pestilor clovn poate avea loc tot timpul anului. Aceasta incepe cu masculii care curteaza femelele prin diferite comportamente. Depunerea de icre are loc intr-o zona libera de langa anemona, unde femela depune intre o suta si o mie de icre pe care apoi masculul le fertilizeaza. Masculul pazeste icrele pana eclozeaza patru sau cinci zile mai tarziu. Atat masculul cat si femela au grija de icre ventilandu-le dand din inotatoare sau scotand resturile si icrele nefecundate. Dupa eclozare puii de peste clovn isi petrec aproximativ doua saptamani plutind liber prin ocean apoi isi cauta o anemona gazda. In captivitate pestii clovn traiesc pana la 12 ani. Amenintari Cea mai mare amenintare a pestilor clovn este schimbarea globala a climatului care ameninta aceste specii printr-o combinatie de factori cum ar fi pierderea habitatului si distrugerea simturilor cu efecte directe in comportamentul indivizilor. Cresterea temperaturii oceanelor asociata cu schimbarile climatice conduce la inalbirea coralilor care in acest caz evacueaza algele simbiotice cunoscute ca zooxanthelae, rezultand in moartea coralului. Schimbarea climatica duce de asemenea la producerea cu fecventa ridicata a furtunilor violente care de asemenea distrug reciful de corali. Cresterea nivelului de dioxid de carbon creste aciditatea oceanelor. Toti acesti factori de stres pentru corali ii fac mai susceptibili la boli, paraziti si pradatori. Pestii clovn se pot adapta la aceste pierderi de habitat mutandu-se catre alte recife, dar aceasta abilitate este limitata de viteza cu care habitatul se degradeaza. Cresterea aciditatii in oceane arata ca afecteaza si abilitatea pestilor clovn de a detecta semnalele chimice care ii ajuta sa navigheze spre anemone. Pestii clovn care nu sunt capabili sa-si gaseasca un ascunzis corespunzator sunt supusi riscului de a fi vanati si le este si mai greu sa gaseasca alti pesti clovn cu care sa se imperecheze. Mai mult decat atat, daca pestii clovn petrec foarte mult timp departe de gazdele lor anemone, acestia isi pierd imunitatea la venin ducand de asemenea la vulnerabilitate in fata pradatorilor. Acest efect este in special sesizabil la pestii clovn tineri. Un alt efect al schimbarii climatului afecteaza comportamnetul reproducator. Pestii clovn se reproduc doar la o anumita temperatura, astfel, o crestere a temperaturii ar putea descuraja pestii clovn sa se mai inmulteasca. Temperaturile ridicate ale apei oceanelor pot cauza ca icrele sa moara sau ca puii sa se dezvolte mai repede. Indivizii apoi se vor reproduce mai devreme astfel incat acestia se vor indeparta prea putin de parintii lor. Acest lucru poate duce la cresterea competitiei pentru gasirea anemonelor gazda, o sansa mai mare sa fie vanati si creste riscul de endogamie. Desi se estimeaza ca aproximativ douazeci la suta din recifurile de corali din lume au fost deja distruse, pestele clovn are de infruntat si alte pericole. La nivel mondial pare sa creasca presiunea pusa pe resursele oceanului, cum ar fi pescuitul industrial, datorita cresterii constante a populatiei de oameni. Exista o crestere semnificativa a deversarilor in oceane, iar practicile agricole neeficiente duc la umplerea coralilor de aluviuni. Conservare Pestele clovn nu este tinta niciunei masuri de conservare. Este necesara o cercetare amanuntita pentru a determina daca aceasta specie are capacitatea de a se adapta schimbarilor climatice si a abilitatii acestora de a se adapta la corali moi ca habitat alternativ. Nicolae HaseganZooLand.ro