Pastele cailor În multe sate din Transilvania s-a sarbatorit, la 9 iunie, "Pastele cailor". Este o sarbatoare veche, care are loc în joia din cea de-a saptea saptamâna dupa Pasti, în unele locuri fiind cunoscuta drept "Joia iepelor". În satele din Tara Fagarasului, precum si cele din zona Baraoltului, "Pastele cailor" coincidea cu ziua în care se încheiau afaceri banesti sau de orice alta natura, afaceri care nu în toate cazurile erau reusite, de aici nascându-se si expresia "La Pastele…cailor". De sarbatoarea lor, caii nu au fost pusi la caruta, au primit fân proaspat pe saturate, iar în unele localitati din zona Rupea s-au facut slujbe la troite pentru belsug si sanatatea animalelor. Tot în aceasta zi, de "Pastele cailor" exista obiceiul ca mânjii cailor de munte sa fie dusi la pascut în goluri montane, unde creste o planta ce da o stare euforica animalelor, planta mult cautata în special de capriori si cerbi. Planta da imunitate contra "brâncului", o boala specifica acestor animale. În ultimii ani, "sarbatoarea cailor" a luat o amploare deosebita datorita faptului ca, în Transilvania, efectivul de cabaline a crescut semnificativ. În judetul Brasov, de pilda, au aparut mici herghelii private, unde se cresc animale de rasa, iar Râsnovul a devenit un "bazin" care îi "alimenteaza" cu diversi cai pe producatorii filmelor de epoca. Închirierea cailor pentru filmari este o afacere foarte profitabila. Este de notat ca de la Fagaras, cu mai bine de cinci ani în urma, a fost vândut în Italia un cal pur sânge arab, vedeta curselor de galop de pe hipodromurile Europei. De "pastele cailor" au fost cinstiti si caii din secuime, cai din rase grele, cu care se lucreaza la padure. "Festivalul cailor" de la Râsnov, organizat în duminica premergatoare "Pastelui cailor", sarbatoare care reînvie, a pus în valoare marele potential al zonei, astfel ca tot mai multi întreprinzatori sa investeasca în cresterea cailor. Au aparut mici herghelii si în judetele Sibiu, Harghita, Covasna, herghelii din care s-au livrat deja exemplare foarte valoroase care evolueaza pe hipodromurile sau traseele de atelaje din lume. Interesant este si faptul ca la concursul hipic al olimpiadei de la Atena au evoluat, în echipele diferitor tari, nu mai putin de cinci cai care au o ascendenta transilvana. De asemenea, trei cai din rasa Lipitan fac parte dintr-o celebra trupa de dresura care a fost premiata la festivalul de circ de la Monaco, iar un cal cu origine din Bretcu, judetul Covasna,detine un inedit record european la tras busteni. 15 iunie 2005