Numele acestor testoase provine de la culoarea verzuie a carapacei in forma de inima, stomacul lor fiind alb-verzui. Au o lungime de 48 pana la 60 cm. si o greutate de aproximativ 40 – 45 kg. In fiecare an se aduna pe un numar relativ mic de plaje, in scopul de a-si sapa cuiburile, in vederea depunerii oualelor – aceasta modalitate de perpetuare a speciei le-ar putea periclita, insa, grav existenta. O “arribada” reprezinta un eveniment de masa, in vederea cuibaritului. Mii de testoase femele se intalnesc in apele de mica adancime, aflate in vecinatatea zonelor de coasta. Activate de un semnal numai de ele cunoscut, majoritatea dintre acestea vor merge catre tarm simultan. Fiecare dintre femele va sapa propriul sau cuib, in care va depune aproximativ o suta de oua, dupa care se va intoarce in mare. O singura testoasa poate depune oua in unul pana la trei cuibare lunar. Numai cateva femele sunt depunatoare solitare si pot depune oua de doua ori mai frecvent. Ouale se incubeaza timp de aproape doua luni, iar dupa ce eclozeaza, puii pornesc catre mare, in speranta ca vor trai suficient de mult pentru a ajunge sa se imperecheze. Dupa 15 ani, femelele care au supravietuit se vor intoarce la plaja pe care s-au nascut, pentru a-si depune propriile oua.Broastele maslinii Ridley traiesc la tropice, in oceanele: Atlantic, Indian si Pacific. Plajele din Mexic, Nicaragua si Costa Rica sunt gazdele lor in America. Alte locuri in care cuibaresc se afla in Sri Lanka si in partea estica a Indiei. Numarul de femele care depun oua a fost estimat la aproximativ 800.000. Cu toate acestea, cifra indica un serios declin, reprezentand dimensiunea medie de testoase care se alatura in arribadas. Aceste observatii alarmeaza biologii marini. Testoase maslinii si ouale lor au fost vanate pentru hrana, constituind o prada abundenta si foarte usor de obtinut in timpul acestor arribadas. Atunci cand autoritatile au intervenind, protejand mediul, se pare ca o parte dintre cuiburi au dat semne de recuperare. Cu toate acestea, una dintre cele mai mari probleme a fost inregistrata in India, unde pescarii continua sa prinda pesti si sa devasteze cuiburile testoaselor, in ciuda masurilor luate de Guvern si de Curtea Suprema. De asemenea, operatiunile de dragare de coasta, care garanteaza siguranta navigatiei, pot cauza daune accidentale plajelor favorite ale testoaselor Ridley. In trecut, si populatia reproducatoare de pe coasta de vest a Mexicului a fost serios decimata, statisticile conducand la concluzia ca testoasele maslinii se afla printre speciile amenintate cu disparitia. Situatia a fost remediata incepand din anul 1990, datorita pe de o parte interdictiei de a vana exemplare din aceasta specie si de a le recolta ouale, iar pe de alta parte a obligativitatii folosirii dispozitivelor TED (Turtle Excluder Device) pentru pescari, dispozitive ce permit testoaselor sa scape din plasele acestora. Raportandu-ne la masurile luate si la efectele lor, Mexicul ofera un exemplu de urmat celorlalte tari. Punerea in aplicare a protocoalelor de conservare poate salva populatia de broaste testoase maslinii Ridley. Sursa foto Corina DovincaZooLand.ro