Originar din America de Sud si Centrala, mai exact din Brazilia (statul Bahia), papagalul Spix face parte din specia Cyanopsitta spixii, fiind singurul membru al genului Cyanopsitta. Este cea mai rara pasare din lume, iar incepand din anul 2000 se presupune ca a disparut cu totul din salbaticie. Teoria nu este, totusi, sigura pentru ca o parte din habitatul natural al acestui papagal nu a fost inca cercetata. Aceasta pasare eleganta, descoperita de naturalistul german Johann Baptist von Spixare in anul 1817 (acesta i-a dat si numele), are un penaj albastru cenusiu, o combinatie intre albastrul deschis al cozii si albastrul palid, sters al crestei. Zona din jurul ochilor este lipsita de pene si acoperita de o piele gri; partile posterioare ale aripilor si ale cozii sunt negre; ciocul este, de asemenea, negru, cu exceptia pasarilor tinere care prezinta o pata alba in partea centrala a acestuia – pata ce va disparea dupa 1-2 ani. Exemplarele tinere se diferentiaza si prin coloritul penelor – albastru inchis si al portiunii din jurul ochilor – gri pal. Pasarea ajunge la 55-57 cm lungime. Traieste relativ mult si se hraneste in special cu specii de plante din familia Euphoribacae. La momentul actual se crede ca exista numai 60 de exemplare ale acestei specii, majoritatea aflandu-se in posesia colectionarilor de pasari din intreaga lume. Informatiile despre existenta lor in mediul natural sunt negative, cercetarile incepand cand din numarul total de papagali Cyanopsitta spixii nu mai ramasesera decat 3, in salbaticie. Declinul speciei a fost cauzat, se pare, de vanarea si capturarea ei, de distrugerea habitatului si de uciderea ei de catre Africanized bee – o specie hibrida de albine – principalul dusman natural al papagalului Spix. Pana in anul 2001, programul de recuperare a papagalului Spix a fost implementat si coordonat de catre Comitetul Permanent de Recuperare a Papagalului Spix (CPRAA), format la cererea guvernului brazilian si compus din consilieri stiintifici si detinatori de exemplare din aceasta specie rara. Acestia au studiat pasarea in salbaticie si au obtinut informatii despre comportamentul acestora. Din cauza unor conflicte interne insa comitetul a fost suspendsat in anul 2001, iar programul de recuperare s-a soldat cu esec. In viitor se spera ca sa existe mai multe organisme care sa coopereze in vederea recuperarii populatiei in mediul natural. www.zooland.ro