Cand majoritatea oamenilor se gandesc la bioluminescenta prima fiinta care le trece prin cap este licuriciul, dar in lume exista mult mai multe organisme si mai interesante decat acestia. Ciupercile bioluminescente Desi nu ne gandim la ciuperci altfel decat la mancare e bine de stiut ca unele specii chiar emit lumina. Panellus stipticus emit suficienta lumina cat sa se observe acest lucru chiar si in conditii de luminozitate scazuta (nu doar la intuneric). Exista si alte specii de ciuperci care emit lumina, dar nu atat de intensa ca si stipticus, iar stralucirea lor poate fi observata doar la microscop sau la intuneric. Scorpionii Cu scorpionii se exagereaza putin, ei nu produc singuri lumina, dar daca acestia sunt iluminati cu o lampa cu ultraviolete (lumina neagra) acestia, datorita fotosforilor continuti in exoscheletul lor vor straluci in culoare albastru fluorescent. Calamarul licurici Exista organisme care traiesc in adancurile oceanelor care nu sunt chair atat de terifiante. Printre acestea se numara si calamarul licurici. Acesta are corpul acoperit cu celule care emit lumina fapt care le permite sa formeze pe suprafata lor orice tipar luminos doresc. Calamarul licurici se poate camufla mai usor in conditii de luminozitate mai crescuta. Pe timpul zilei isi lumineaza regiunile inferioare ale corpului pentru a se camufla in lumina de la suprafata apei. In timpul sezonului de imperechere acestia vor emite lumina de pe toata suprafata corpului, ca intr-un fel de ritual de curtare. Calamarul nu este singura molusca «iluminata». In apele din preajma insulelor Hawaii exista o specie de sepie (Euprymna scolopes) care de asemenea aduce putina lumina in adancurile intunecate ale oceanului. Insa in aceasta situatie sepia este doar intermediarul. Responsabile de emiterea de lumina sunt niste bacterii, care colonizeaza tegumentul molustei. Bacteriile nu doar produc lumina ci si o detecteaza. Putem spune ca sepia este dotata cu o multime de mici lanterne. Licuriciul urias Exista foarte putine informatii despre aceasta insecta, dar aceasta pare a fi bine cunoscuta in randul Tailandezilor. Acest gandac are o lungime de aproximativ 7 centimetri si poate fi observat in intuneric de la o distanta de aproximativ 100 metri. Viermii din pesterile Waitomo, Noua Zeelanda Acesti viermi secreta un mucus fosforescent din care isi fac niste fire ce atarna de tavanele pesterii pentru a-si atrage prada. La unele specii acest mucus este si otravitor permitand viermilor sa prinda muste sau molii mai usor. Meduza de cristal (Aequorea Victoria) Traieste in apele dinspre coasta vestica a Americii de Nord si de multe ori trece neobservata. Asta daca nu cumva lumineaza! In rest e aproape transparenta. Din fericire este de mici dimensiuni si nu face rau, ca alte surate de-ale sale. Aceasta meduza a stat la baza multor cercetari despre bioluminescenta. La aceasta specie s-au descoperit doua proteine responsabile de emiterea de lumina: fotoproteina activata de Ca si proteina verde-fluorescenta. O alta meduza, numita popular « meduza alarma» (Atolla wyvillei), lumineaza atunci cand se afla in pericol. Cand este incoltita, meduza isi aprinde «becurile» rosii sperand sa atraga un alt pradator, mai mare, care sa ii ameninte atacatorul. Dinoflagelatele Sunt protozoare marine, care cel ami adesea formeaza planctonul oceanelor, dar se gasesc si traind in simbioza cu coralii. Ele sunt responsabile de fenomenul numit «valul rosu», atunci cand toata apa este colorata in nuante de rosu de numarul mare de microorganisme. Insa, daca sunt deranjate de inotatori au pur si simplu de catre vreun val mai agresiv, dinoflagelatele lumineaza, stralucesc, oferind o imagine de basm. Omul a incercat si el sa creeze propria versiune a bioluminescentei. Profitand de proteina verde-fluorescenta, geneticienii au create pesti, pisici si maimute fosforescente. Surse foto: 1, 2, 3, 4 Nicolae Hasegan ZooLand.ro