O fetiță de 11 ani, aflată la plimbare pe o plajă din Somerset împreună cu tatăl său, a descoperit o fosilă preistorică aparținând unei reptile ce a trăit în urmă cu aproximativ 202 milioane de ani, de-a lungul coastei engleze. Fosila descoperită aparține unei specii nou identificate, care ar putea fi cea mai mare reptilă marină cunoscută din primele ere ale Pământului. Fosila marină a fost găsită pe o plajă din Somerset, Marea Britanie Specialiștii susțin că balena albastră, cu o lungime de până la 33,5 metri, este cel mai mare animal care a trăit vreodată pe planetă. Cu toate acestea, ihtiozaurul – o reptilă marină veche de 202 milioane de ani, supranumită și „șopârla-pește” – ar fi putut atinge dimensiuni comparabile. Maxilarul ihtiozaurului, cunoscut sub denumirea de surangular, era un os lung și arcuit, localizat în partea superioară a mandibulei, imediat în spatele dinților. Acesta avea o lungime impresionantă de peste 2,5 metri (aproximativ 6,5 picioare). Potrivit cercetătorilor, această reptilă marină uriașă, denumită Ichthyotitan severnensis – adică „șopârla-pește gigantică de pe Severn” în traducere din latină – putea atinge o lungime de peste 25 de metri (circa 82 de picioare), echivalentul a două autobuze urbane. Justin și Ruby Reynolds, din Braunton, Anglia, au descoperit primele fragmente de maxilar în mai 2020, în timp ce explorau plaja Blue Anchor din Somerset în căutare de fosile. Ruby, care avea 11 ani atunci, a zărit prima bucată de os, iar apoi, împreună cu tatăl ei, au reușit să găsească și alte fragmente suplimentare, scrie CNN. Citește și: Specie rară de dinozaur cu două gheare, descoperită în deșertul Gobi din Mongolia Micuța explora plaja Blue Anchor, alături de tatăl ei „Când Ruby și cu mine am găsit primele două piese am fost foarte entuziasmați, deoarece ne-am dat seama că este vorba de ceva important și neobișnuit”, a declarat Justin Reynolds într-un comunicat. “Când am găsit partea din spate a maxilarului, am fost încântat, deoarece aceasta este una dintre părțile definitorii ale descoperirii anterioare a lui Paul”. Această descoperire deosebită ar putea oferi noi perspective asupra rolului uriașului preistoric în evoluția speciilor și asupra ecosistemului marin în care a trăit, potrivit lui Marcello Perillo, absolvent în paleobiologie evolutivă la Universitatea din Bonn, Germania. Perillo este coautor al unui studiu recent care detaliază această descoperire, publicat în revista PLOS One. Ihtiozaurii înotau în oceane în perioada în care dinozaurii colindau uscatul Oasele descoperite provin de la sfârșitul perioadei triasice, într-o eră cunoscută sub numele de Retezan, când ihtiozaurii dominau oceanele, iar dinozaurii stăpâneau uscatul. Noul fragment de maxilar este un exemplar de calitate superioară comparativ cu cel descoperit anterior și evidențiază mai clar caracteristicile distincte ale speciei, a explicat paleontologul Dean Lomax. Ihtiozaurii, reptile marine asemănătoare ca formă delfinilor, au dispărut cu 28 de milioane de ani înaintea dinozaurilor. foto: Andrey Atuchin Se estimează că maxilarul Ichthyotitan severnensis este cu aproximativ 13 milioane de ani mai recent decât fosilele altor ihtiozauri giganți, aparținând unor specii diferite, descoperite anterior în Canada și China. Semănau foarte mult cu delfinii Ihtiozaurii, care aveau o formă asemănătoare cu cea a delfinilor din zilele noastre, au apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani. De-a lungul timpului, unele specii au evoluat spre dimensiuni impresionante, iar acum circa 202 milioane de ani, giganți marini precum severnensis erau, cel mai probabil, cele mai mari reptile care populau oceanele. Citește și: Pui mumificat de tigru cu dinți sabie, vechi de 35.000 de ani, descoperit la doar 3 săptămâni de la nașterea sa „Astfel de descoperiri creează momente incredibile, care ne fac să ne simţim modeşti în raport cu locul nostru în Univers. Să aflăm că un animal cu asemenea proporţii a înotat odinioară în oceanele noastre, a simţit căldura soarelui ca şi noi şi a respirat acelaşi aer, după care a dispărut, ne oferă şansa de a vedea cât de importantă este fiecare specie în ţesătura fragilă, dar rezistentă a vieţii”, a spus Jimmy Waldron, un paleontolog din Florida şi coautor al studiului. Sursa foto: X/ @Dean_R_Lomax