Misterul unui dinozaur ce le-a dat bătăi de cap oamenilor de ştiinţă mai mult de 50 de ani a fost, în sfârşit, desluşit. În anii 1960, au fost descoperite fosilele a două braţe uriaşe de dinozaur, iar de atunci cercetătorii au tot făcut speculaţii asupra animalului căruia i-ar fi putut aparţine aceste braţe. Acum, au fost descoperite şi schelete aproape complete ale acestei specii, iar animalul se dovedeşte a fi fost chiar mai bizar decât se credea. Era un animal uriaş, cu cioc, cu o „cocoaşă” şi cu picioare enorme, prevăzute cu copite. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature. „S-a dovedit a fi unul dintre cei mai bizari dinozauri, dincolo de orice imaginaţie”, spune conducătorul studiului, Yuong-Nam Lee, la Institutul de Geoştiinţă şi Resurse Minerale (Kigam) din Coreea de Sud. Pentru mai bine de o jumătate de secol, tot ce s-a ştiut despre acest dinozaur era că avea nişte braţe antebraţe enorme, fiecare măsurând 2,4 m lungime şi fiind prevăzut cu 3 gheare uriaşe, motiv pentru care numele ştiinţific care i-a fost dat este –Deinocheirus mirificus, „deinocheirus” însemnând „mâini înspăimîntătoare”. A fost imaginat în tot felul de moduri, fie ca un tiranozaur care-şi apuca prada cu ghearele sale uriaşe, fie ca un un dinozaur căţărător care-şi folosea braţele puternice cu gheare mari pentru a se agăţa de crengile copacilor (cum fac azi mamifere numite leneşi). Dar recent au fost descoperite în Mongolia două schelete aproape complete de Deinocheirus mirificus, lucru ce a adus mult mai multe indicii despre felul în care arăta acest dinozaur. Cercetătorii spun că animalul avea dimensiuni foarte mari, măsurând aproximativ 11 metri lungime şi cântărind 6 tone. Avea un cap alungit, cu un cioc de forma ciocului de raţă şi pe spinare avea o proeminenţă ca o cocoaşă aplatizată lateral. Gambele şi coapsele erau scurte, dar labele picioarelor erau enorme şi prevăzute cu copite late; se crede că acestea îl împiedicau să se scufunde în terenul moale, îmbibat cu apă, din regiunile mlăştinoase în care trăia. Cercetătorii cred că era un animal lent, iar conţinutul stomacal fosilizat care s-a păstrat sugerează că se hrănea cu plante şi peşte. Aceste noi date sugerează şi o nouă interpretare pentru antebraţele mari cu gheare uriaşe ale animalului: paleontologii cred că ar fi putut fi folosite pentru a dezgropa şi a aduna plante erbacee din habitatele acvatice. Sursa: BBC