In ultimele doua decenii populatia barzaunilor s-a aflat intr-un declin constant, un studiu recent realizat in Statele Unite avand rezultate inca si mai dramatice. Explicarea descresterii globale reprezinta o provocare pentru oamenii de stiinta, iar consecintele pierderii speciilor responsabile pentru polenizarea a 90% dintre speciile de plante, incluzand unele dintre cele mai importante culturi de alimente, sunt substantiale. Boala colapsului coloniilor, cunoscuta si sub denumirea de sindromul depopularii albinelor de miere (HBDS), este o sintagma asociata cu disparitia rapida a albinelor lucratoare din colonii. Aceasta boala a fost pentru prima oara inregistrata in America de Nord, iar mai apoi, in Europa, in anul 2006. Cauza exacta a disparitiei albilelor nu este pe deplin cunoscuta, cercetatorii fiind de parere ca ea este rezultatul unui cumul de factori. Un nou studiu, efectuat sub conducerea prof. Sydney Cameron, implica un recensamant de 3 ani asupra populatiilor de albine salbatice, aflate de-a lungul Statelor Unite. Rezultatele arata declinul populatiei a patru specii majore cu 96% si indica faptul ca ariile geografice ale acestora au scazut intre 23% si 87% in ultimii 20 de ani. Populatiile decimate au suferit un nivel semnificativ de infectare cu o ciuperca patogena numita Nosema bombi, si o diversitate genetica mai mica decat al speciilor coexistente, care nu se afla inca in declin. Acesti doi factori pot fi considerati motive anticipative serioase pentru populatia de albine amenintate cu disparitia, insa cauza sigura a depopularii masive este tot neclara. Alte studii au stabilit legaturi nefaste intre numarul albinelor si utilizarea telefoanelor mobile. Intr-un studiu efectuat la Universitatea Punjab din Chandigarh, nordul Indiei, cercetatorii au expus stupurile de albine la radiatiile emise de telefoanele celulare timp de 15 minute de doua ori pe zi. Dupa 3 luni au descoperit ca albinele au incetat sa mai produca miere, numarul oualelor date de regina s-a injumatatit iar dimensiunea roiului a scazut dramatic. Oamenii de stiinta cred ca acest fenomen ar putea fi legat de producerea unui pigment numit criptocrom, folosit de albine si de alte insecte pentru a simti campul magnetic al pamantului, ceea ce le ajuta sa navigheze. Radiatiile emise de telefoanele mobile se pare ca influenteaza producerea acestui pigment, afectand simtul directiei albinelor si impiedicand intoarcerea lor la colonii. Aceasta teorie este, in orice caz, pe larg dezbatuta, pentru a stabili cu exactitate modul in care folosesc albinele campul electromagnetic al pamantului pentru a naviga si efectele pe care radiatiile emise de celulare afecteaza aceasta navigatie. Utilizarea sporita a pesticidelor, care are ca rezultat cresterea numarului de agenti patogeni si a bolilor, a fost de asemenea dovedit a avea efecte grave pentru populatiilor de albine. Studii publicate in revistele Bibliotecii Publice de Stiinta au descoperit 121 de pesticide diferite in 887 probe de albine si in derivatele acestora, cum ar fi: ceara sau mierea. Jeff Pettis, cercetator principal al Departamentului de Agricultura al Laboratorul de Cercetare a albinelor din Maryland, subliniaza necesitatea existentei mai multor zone naturale, in cadrul agriculturii moderne, pentru a diversifica habitatul disponibil al albinelor sau al altor polenizatori importanti. Limitarea distrugerii habitatului natural al albinelor va deveni, insa, tot mai dificila, deoarece nevoia de terenuri agricole productive creste odata cu cresterea exponentiala a cererii populatiei. Pettis spune, “cresterea populatiei mondiale este, intr-un sens, motivul declinului polenizatorilor, pentru ca avem nevoie sa producem din ce in ce mai multe alimente pentru a hrani lumea si cultivam recolte mai mari pe arii mai extinse. O lume in crestere inseamna mai multe alimente, iar pentru a avea mai multe alimente avem nevoie si de polenizatori. Faptul ca lumea continua sa creasca reprezinta, insa, forta motrice care se afla in spatele distrugerii habitatului.” Specialistii sunt de acord asupra faptului ca pierderea speciilor polenizatoare, atat de importante pentru biodiversitate, va avea efecte pe scara extinsa in toate campurile societatii. Repercursiunile asupra ecosistemelor, a economiei si a aprovizionarii cu alimente ar putea fi devastatoare. Corina DovincaZooLand.ro