Aceste maimute au viata terestra si sunt originare din Africa, la sud de Desertul Sahara, din Senegal pana in Sudan. Are o lungime de 60-87 cm, o coada de 50-75 cm si o greutate cuprinsa intre 4 si 12,6 kg. Blana acestor maimute este moale si matasoasa la pui, dar devine aspra si pe partea proximala a cozii, este rosiatica-cefenie. Nasul proeminent are o pata neagra, triunghiulara la pui; la adulti, pata devine negru-cenusie. O banda de culoare inchisa se intinde de pe fata pana la urechi. Adultii de ambele sexe prezinta o mustata alba, care la pui este neagra. Degetele mari de la ambele membre anterioare sunt scurte, dar au un mare grad de opozabilitate. Aceste maimute sunt slab adaptate la cataratul in arbori , dar in schimb sunt foarte bune alergatoare pe sol, fuga lor amintind de salturile pe care le face ghepardul. Pentru a cerceta imprejurimile, se ridica pe membrele posterioare, in pozitie bipeda, demonstrand nelinistea; coada le serveste ca punct de sprijin in aceasta pozitie. Pentru a bea apa, maimutele patos isi folosesc "mainile". Traiesc in grupuri de circa 200 de indivizi, ocupand un teritoriu de aproximativ 82 de kilometri patrati. Innopteaza pe unde ii prinde seara cu activitatile lor diurne, fara ca indivizii unui grup sa se adune la un loc. In schimb, pentru odihna din timpul zilei, grupul devine mai compact. Nu sunt maimute galagioase si nu au repertoriu vocal bogat. Cel mai tare se aude latratul masculului care conduce si vegheaza grupul. Hrana consta din ierburi, fructe, seminte, ciuperci, insecte, mici soparle, oua de pasari. Reproducerea alre loc de mai multe ori pe an, dar o femela nu are mai mult de un pui. Gestatia dureaza 170 de zile. Longevitatea maimutelor patas este de 20 de ani. Indienii din triburile Teso mancau carnea maimutelor patas, considerand-o eficienta in tratamentul contra leprei.