Limba de mare face parte din supraclasa pestilor ososi, subclasa neopterygii, ordinul pleuronectiformes, familia soleidae. Din ordinul pleuronectiformes fac parte pesti cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au ochii migrati pe latura superioara ; latura inferioara este nepigmentata. Corpul are solzi cicloizi sau ctenoizi, in general marunti. Au cel mult cu 6 radii, cu pozitie toracica sau jugulara. Forma lor este rotunjita. Inotatoarele au radii moi, rareori avand tepi. Larvele sunt simetrice, pelagice, cu ochii pe ambele laturi. Duc o viata pelagica. O data cu trecerea la viata bentonica, apare si asimetria. Toate pleurenectiformele (Heterosomata) sunt bentonice. Traiesc in toate marile si oceanele, fiind unele familii tropicale, iar altele nordice, putine specii dulcicole. Limba de mare are lungimea de 20-40 cm. Corpul este latit in forma de limba, cu solzi foarte mici. Linia laterala este dreapta. Una din narile fetei oarbe este mai mare si cu aspect de rozeta. Dorsal este de culoare cenusie-cafenie-marmorata; partea oarba este alba-rozalie. In general, coloratia limbii de mare este foarte variabila, in functie de substrat. Limba de mare traieste exclusiv in mare, in lungul litoralului, pe substraturi de nisip. Traieste in apropierea tarmului, unde se si reproduce din luna aprilie pana in luna iulie. Catre toamna se retrage la adancimi mai mari. In afara de Marea Neagra, mai este gasita in Oc. Atlantic, M. Mediterana si M. de Azov.