Legea nr 72/2002, legea zootehniei, publicata in M. Of. Partea I nr 72/31.01.2002 Capitolul I – Dispozitii generale Art. 1 Zootehnia este o ramura importanta a agriculturii, care implica activitatea de crestere, nutritie, ameliorare, reproductie si protectia animalelor. Art. 2 Prezenta lege reglementeaza desfasurarea de catre crescatorii de animale a activitatilor enumerate la art. 1, pentru animalele din urmatoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blana, canide, feline, pasari, pesti, albine si viermi de matase. Art. 3 Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor elaboreaza si promoveaza politici privind cresterea si ameliorarea animalelor, coordoneaza intreaga activitate din domeniu, iar impreuna cu organele administratiei publice locale sprijina asociatiile profesionale ale crescatorilor de animale. Art. 4 In intelesul prezentei legi, crescatorii de animale sunt persoanele fizice si juridice care detin in proprietate speciile de animale prevazute la art. 2, inscrise in Registrul de evidenta agricola. Capitolul II – Cresterea si exploatarea animalelor Art. 5 (1) Cresterea si exploatarea animalelor este activitatea desfasurata de crescatorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, in scopul obtinerii de produsi si produse animaliere. (2) Activitatea de crestere a animalelor se realizeaza in exploatatii zootehnice, asociatii si crescatorii individuale. (3) In alegerea sistemelor de crestere si a tehnologiilor de exploatare crescatorii de animale sunt obligati sa previna poluarea, deteriorarea mediului ambiant si sa respecte regulile de protectie a animalelor, precum si masurile de aparare a sanatatii acestora. Art. 6 Asociatiile profesionale ale crescatorilor de animale care fac dovada reprezentarii la nivel national, pe principiul piramidal, a majoritatii crescatorilor pentru care a fost constituita asociatia sunt recunoscute de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor ca parteneri in elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de crestere si a politicilor pe produs. Art. 7 Patrimoniul zootehnic al crescatorilor de animale este constituit din efectivele de animale mentionate la art. 2, impreuna cu constructiile aferente. Art. 8 (1) Constructiile zootehnice aflate in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale, care se preteaza la cresterea animalelor si pasarilor si sunt neutilizate in acest scop, vor fi date in administrare asociatiilor crescatorilor de animale, persoanelor fizice sau juridice, care vor sa desfasoare activitati zootehnice. (2) Terenurile de sub constructii si cele de incinta vor fi date in administrare, fara plata, pe perioada desfasurarii activitatii. (3) Consiliile locale vor aproba atribuirea de teren cu destinatie agricola, din rezerva, pentru asigurarea necesarului de furaje crescatorilor de animale care populeaza spatiile prevazute la alin. (1). (4) La concesionarea terenurilor cu destinatie agricola de la Agentia Domeniilor Statului, in scopul producerii furajelor, crescatorii de animale au prioritate. Art. 9 In scopul evidentierii statistice, al apararii sanatatii, stabilirii valorii genetice, inregistrarii, deplasarii, etichetarii si al valorificarii efectivelor de animale este obligatorie individualizarea tuturor animalelor in termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Art. 10 Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor impreuna cu Institutul National de Statistica asigura un sistem informational statistic privind cunoasterea evolutiei efectivelor de animale si a productiilor zootehnice si organizeaza recensaminte ale animalelor domestice la toti detinatorii de animale. Art. 11 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pentru dezvoltarea productiei animaliere, poate acorda crescatorilor de animale prime la vanzare-cumparare, alocatii si avantaje fiscale pe produs, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. (2) Conditiile de alocare a stimulentelor, cuantumul acestora si forma de acordare se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in limita fondurilor alocate de la bugetul de stat. Art. 12 Calitatea de crescator de animale, precum si de membru al unei asociatii profesionale de profil da drept de preemtiune la obtinerea de licente, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in vederea valorificarii la export a animalelor si a produselor de origine animaliera. Capitolul III – Nutritia animalelor Art. 13 (1) Nutritia animalelor, in intelesul prezentei legi, este o activitate zootehnica de interes major prin care se asigura conversia optima a resurselor nutritive in produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale si de sinteza care, prin folosirea in hrana animalelor, asigura desfasurarea normala a functiilor vitale si valorificarea potentialului de productie si reproductie al acestora. (2) In sensul prezentei legi, activitatile privind nutritia animalelor se refera la: a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea si valorificarea plantelor de nutret; b) fabricarea, comercializarea si utilizarea nutreturilor combinate, precum si a altor preparate furajere din productia interna sau din import, destinate nutritiei animalelor; c) producerea si folosirea biopreparatelor furajere; d) stabilirea ratiilor si normelor de furajare in functie de tehnologia de crestere si exploatare a animalelor. Art. 14 Nutreturile concentrate simple, combinate, aditivii furajeri, premixturile, substantele energetice, substantele minerale si preparatele speciale trebuie sa corespunda parametrilor de calitate si salubritate stabiliti prin norme ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si ale Ministerului Sanatatii si Familiei. Art. 15 (1) Controlul producerii nutreturilor combinate si preparatelor furajere se realizeaza prin inspectia oficiala efectuata de catre unitati specializate si abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, care urmaresc ca producerea, importul, fabricarea, circulatia, comercializarea si folosirea acestora sa se efectueze in conformitate cu reglementarile legale privind protectia sanatatii oamenilor, animalelor si a mediului. (2) Conditiile si criteriile ce trebuie indeplinite de unitatile specializate pentru a fi abilitate in controlul oficial al producerii nutreturilor combinate si preparatelor furajere se stabilesc prin hotarare a Guvernului. (3) Inspectiile se fac in toate etapele de productie si de manufacturare, inainte de comercializare, la import si export si la utilizarea produsului. Art. 16 Sunt considerate furaje de natura vegetala: cerealele, leguminoasele si plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale si perene, precum si alte plante anuale destinate folosirii ca nutreturi, masa verde, fibroase deshidratate natural si artificial, suculente, cat si produse care provin din productia secundara a culturilor realizate in teren arabil si din productia pajistilor naturale si a padurilor. Art. 17 Sunt supuse regimului de exploatare stabilit prin prezenta lege urmatoarele categorii de terenuri: a) pajistile comunale care fac parte din domeniul privat al statului si se afla in administrarea consiliilor locale respective; b) pajistile in indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc in comun in cadrul asociatiilor de pasunat; c) pajistile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate in zone inundabile ale raurilor si in Lunca Dunarii, care nu intra in primele doua categorii si sunt folosite numai in timpul prielnic pasunatului, apartinand domeniului public al statului; d) pajistile cu regim special, cu exceptia perimetrelor de protectie ecologica, a rezervatiilor naturale, a parcurilor naturale si nationale; e) terenurile arabile si cele provenite din pajistile comunale destinate producerii de furaje si seminte de culturi furajere, inclusiv terenurile folosite pentru lucrari de imbunatatire a pajistilor. Art. 18 (1) Terenurile evidentiate ca pajisti, apartinand consiliilor locale comunale, obstilor sau unor asociatii de crescatori, se folosesc in exclusivitate pentru pasunat, faneata, cultivarea plantelor de nutret, in vederea obtinerii de masa verde, fan sau seminte, perdele de protectie a pajistilor, constructii zoopastorale, lucrari de imbunatatiri funciare pentru cresterea potentialului de productie al pajistilor. (2) Administrarea pajistilor comunale, orasenesti si municipale intra in atributiile consiliilor locale, care vor stabili in raspunderea directa si nemijlocita a primarilor executarea prevederilor cuprinse in amenajamentele pastorale si in planurile anuale de exploatare a pajistilor de pe raza unitatilor administrativ-teritoriale respective. Gospodarirea acestor suprafete se face cu consultarea crescatorilor de animale, cu asistenta tehnica a specialistilor din unitati subordonate ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Art. 19 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin organele de specialitate, elaboreaza strategia de organizare si exploatare a pajistilor, parametrii tehnici si metodologia recomandata detinatorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor, care vor fi prevazute in normele metodologice. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin organele de specialitate, impreuna cu consiliile judetene si cu consiliile locale, elaboreaza strategia de organizare si exploatare a pajistilor si prezinta, in mod distinct, reglementari stricte privind transhumanta ovinelor, ca forma de punere in valoare a resurselor furajere montane si alpine. Art. 20 (1) Pasunile impadurite pot fi readuse in circuitul pastoral, cu aprobarea directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, pe baza unor studii de transformare si a unor programe de imbunatatire si exploatare a acestora, intocmite de unitatile de specialitate autorizate. (2) Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare. Art. 21 Terenurile evidentiate ca pasuni, fanete si pasuni impadurite pot fi schimbate cu terenuri agricole sau cu destinatie forestiera, cu respectarea reglementarilor legale in vigoare. Art. 22 (1) Terenurile ocupate de pajisti care, prin degradare sau poluare, si-au pierdut total sau partial capacitatea de productie vor fi constituite in perimetre de ameliorare de interes national, pe care se vor executa lucrari de repunere in valoare si amenajare, corespunzator reglementarilor legale in vigoare, fara schimbarea proprietarului. (2) In vederea executarii lucrarilor prevazute la alin. (1), in cadrul perimetrelor stabilite, detinatorii de pajisti sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile respective pe perioada realizarii proiectelor si sa aplice prevederile acestora. Art. 23 Lucrarile de protectie si ameliorare a pajistilor naturale se realizeaza din fondul de ameliorare a fondului funciar aferent sectorului agricol, aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Capitolul IV – Ameliorarea animalelor Art. 24 (1) Ameliorarea efectivelor de animale reprezinta o activitate cu caracter prioritar in strategia dezvoltarii zootehniei romanesti si se desfasoara de catre structuri de specialitate, sub indrumarea si controlul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu consultarea asociatiilor crescatorilor de animale. (2) Zonarea in teritoriu a speciilor, raselor si tipurilor de animale, in functie de conditiile agroecologice si de interesele social-economice, precum si activitatea de ameliorare a acestora se realizeaza prin programe nationale de ameliorare a animalelor, elaborate pe o perioada determinata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu sprijinul asociatiilor profesionale ale crescatorilor de animale, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. (3) Ameliorarea genetica a animalelor se realizeaza prin lucrari de selectie si hibridare efectuate pe baza controlului oficial al performantelor zootehnice si prin reproductie dirijata. Art. 25 (1) Coordonarea si controlul activitatii de ameliorare a efectivelor de animale se fac de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si se realizeaza de institutii si organizatii implicate in acest proces, dupa cum urmeaza: a) institutii pentru controlul oficial al performantelor productive la animale si evaluari genetice si structuri teritoriale abilitate in acest scop; b) asociatii ale crescatorilor de animale, constituite potrivit legislatiei in vigoare; c) unitati specializate de insamantari artificiale, precum si cele producatoare de material seminal, ferme zootehnice de elita, depozite de reproducatori, acreditate si autorizate in acest scop. (2) Atributiile si competentele acestor structuri organizatorice trebuie sa corespunda programelor nationale de ameliorare pe specii, conform actelor normative in vigoare. Art. 26 Controlul oficial al performantelor zootehnice se organizeaza si se desfasoara in conformitate cu normele si instructiunile elaborate de unitatile specializate si abilitate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Art. 27 Conservarea resurselor genetice constituite din populatii de animale restranse numeric, in pericol sau pe cale de disparitie, se finanteaza de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Art. 28 Pentru protejarea si dezvoltarea patrimoniului genetic national din zootehnie, in concordanta cu programele nationale de ameliorare a efectivelor de animale, toate importurile si exporturile de animale de reproductie, material seminal, embrioni si oua de incubatie se avizeaza de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Art. 29 Ameliorarea efectivelor de animale este o activitate de interes public si se finanteaza de la bugetul de stat, in limita sumelor prevazute cu aceasta destinatie, din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pentru urmatoarele actiuni: a) individualizarea, codificarea animalelor si constituirea bazei de date; b) controlul performantelor zootehnice; c) lucrarile pentru stabilirea valorii de ameliorare. Capitolul V – Reproductia animalelor Art. 30 (1) Procesul de reproductie a animalelor este o activitate de baza in zootehnie, necesara pentru reluarea ciclurilor de productie. (2) Reproductia animalelor se organizeaza si se desfasoara prin insamantari artificiale, monta naturala si transfer de embrioni. (3) Crescatorii de animale sunt liberi sa aleaga pentru efectivele proprii metoda de reproductie prevazuta la alin. (2). Art. 31 (1) Infiintarea si organizarea noilor unitati specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal, insamantari artificiale la animale necesita autorizarea de functionare eliberata de institutiile abilitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. (2) Conditiile pentru acreditarea si autorizarea unitatilor specializate pentru testarea reproducatorilor, producerea de material seminal congelat si insamantari artificiale la animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. Art. 32 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor va sprijini, prin structurile de specialitate subordonate, infiintarea de noi statiuni sau puncte satesti de monta naturala. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin unitatile specializate din teritoriu, va autoriza pentru monta naturala reproducatori ai crescatorilor de animale, cu respectarea cerintelor zootehnice si sanitar – veterinare. Art. 33 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin organele sale de specialitate, va emite norme tehnice privind organizarea si functionarea statiunilor si punctelor de monta naturala, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. (2) Consiliile locale organizeaza si asigura buna functionare a statiunilor de monta naturala, conform legilor in vigoare. (3) Consiliile locale sunt obligate sa asigure statiunilor de monta naturala terenul cu destinatie agricola necesar pentru producerea furajelor. Art. 34 Prin material biologic de reproductie testat se intelege orice reproducator, material seminal, oua de incubatie, ovule, zigoti si embrioni individualizati in sistem unitar si inregistrati in cartile de rasa. Art. 35 (1) Pentru promovarea in interes public a reproductiei si selectiei animalelor de productie se finanteaza de la buget, prin alocatii anuale acordate de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, actiunile care urmeaza: a) controlul oficial al performantelor de productie; b) lucrarile pentru evaluarea valorii de ameliorare si de bonitare; c) contravaloarea materialului seminal indigen utilizat la insamantarile artificiale se suporta in proportie de pana la 100%, in functie de valoarea de ameliorare a reproducatorilor, atestata si autorizata oficial, precum si a agentului criogenic folosit la conservare. (2) Se finanteaza din bugetele administratiei publice locale activitatile: a) lucrarile necesare pentru atribuirea codurilor si numerelor de inmatriculare a animalelor de productie; b) organizarea depozitelor de reproducatori. Art. 36 Biotehnologia transferului de embrioni si manipularile genetice efectuate cu caracter experimental sunt de competenta institutelor de cercetari stiintifice si de invatamant superior de profil, iar aplicarea in practica se efectueaza sub controlul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Capitolul VI – Protectia animalelor Art. 37 (1) Crescatorilor de animale le este interzis sa produca animalelor durere, suferinta, neliniste sau invaliditate, cu buna stiinta. (2) Durerea evitabila este cauzata animalelor prin lovire sau accidente traumatice. (3) Suferinta, alta decat cea provocata de durere, este cauzata animalelor de infometare, sete sau oboseala excesiva. (4) Starea de neliniste este cauzata de privarea animalelor de libertate prin legarea defectuoasa sau incarcerarea severa, singuratate, de introducere in spatiul lor de viata a unor animale din alte specii sau din aceeasi specie fara o acomodare prealabila, de senzatia de pierdere a echilibrului, de zgomote puternice, de socuri luminoase sau electrice. (5) Invaliditatea voita este cauzata animalelor prin lucrari experimentale. (6) In termen de 6 luni de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu consultarea organizatiilor neguvernamentale interesate, va elabora reguli de protectie a animalelor domestice, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. Art. 38 Animalele vor fi cazate, hranite si adapate in functie de specie, gradul de dezvoltare si adaptare. Art. 39 Detinatorii de animale vor respecta conditiile optime de crestere si exploatare, conform tehnologiei. Capitolul VII – Raspunderi si sanctiuni Art. 40 Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea administrativa, contraventionala, civila sau penala, dupa caz. Art. 41 (1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte: a) falsificarea inscrisurilor in certificatele de origine si valoare de ameliorare sau in alte evidente oficiale; b) inscrierea in etichetele de prezentare a nutreturilor combinate a unor date care nu corespund cu compozitia chimica a acestora; c) folosirea de pesticide sau de alte substante toxice fara avertizarea detinatorilor de animale din zona; d) producerea si vanzarea neautorizata de nutreturi combinate sau de aditivi furajeri; e) schimbarea destinatiei suprafetelor de pajisti in alte categorii de folosinta, fara aprobare legala; f) distrugerea unor loturi semincere prin pasunat, cosit sau pe alta cale; g) utilizarea in alte scopuri a fondurilor ce se constituie, conform legii, pentru lucrari privind intretinerea si imbunatatirea pajistilor; h) executarea de lucrari de manipulare genetica la animale, fara aprobarea forului de specialitate imediat superior. (2) Infractiunile prevazute la alin. (1) lit. c), e) si f) se pedepsesc cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani. (3) Infractiunile prevazute la alin. (1) lit. a), b), d), g) si h) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Art. 42 (1) Constituie contraventii la prezenta lege, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni, savarsirea de catre persoanele fizice sau juridice a urmatoarelor fapte: a) producerea de embrioni, material seminal congelat, icre embrionate, larve si puiet de peste, oua de incubatie pentru hibrizi comerciali si oua de viermi de matase, in afara unitatilor specializate, autorizate in acest scop, sau de la reproducatori, pentru folosirea carora nu s-au emis autorizatii, precum si introducerea si utilizarea celor provenite din import, fara a dispune de autorizatia necesara; b) executarea neautorizata a transferului de embrioni sau a insamantarilor artificiale pentru alte animale decat cele in proprietate; c) nerespectarea normelor si instructiunilor tehnice privind efectuarea montei si asigurarea numarului de reproducatori masculi folositi in statiuni comunale si puncte de monta naturala sau prin contracte civile; d) monta clandestina, constand in folosirea reproducatorilor masculi neautorizati la monta femelelor; e) neprezentarea si nedeclararea animalelor recenzorilor care efectueaza recensamintele agricole; f) mentinerea de reproducatori masculi necastrati cu intentia de a fi folositi la monta clandestina; g) folosirea unor componente neadecvate sau necertificate calitativ pentru fabricarea de nutreturi combinate sau de premixturi furajere; h) pasunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajisti in afara perioadei stabilite pentru pasunat; i) refuzul de catre titularii de pajisti de a participa la intocmirea planurilor de exploatare a pajistilor, impiedicarea sau interzicerea punerii in aplicare a lucrarilor prevazute in acestea; j) neindeplinirea de catre detinatorii sau utilizatorii de pajisti a obligatiilor prevazute in contract; k) circulatia pe pajisti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzeaza deteriorarea acestora; l) organizarea si punerea in functiune de noi exploatatii zootehnice fara autorizatii emise de organele abilitate in acest sens; m) poluarea si/sau deteriorarea mediului ambiant; n) nerespectarea protectiei animalelor; o) omisiunea de a da ajutorul necesar ori de a instiinta stapanul, detinatorul sau organul competent, in cazul gasirii unui animal ratacit, parasit sau abandonat a carui viata, sanatate ori integritate corporala este in primejdie; p) darea in folosinta a pajistei, fie pentru pasunat, fie pentru obtinerea de productii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt indreptatite la pajiste; r) utilizarea amenajarilor piscicole in alte scopuri decat cresterea pestilor. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) cu amenda de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, faptele prevazute la lit. f), k), o) si p); b) cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, faptele prevazute la lit. e), i) si n); c) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, faptele prevazute la lit. d), h), j) si r); d) cu amenda de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei, faptele prevazute la lit. c), g) si m); e) cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevazute la lit. a), b) si l). (3) La propunerea primarului din unitatea administrativ-teritoriala unde s-a savarsit una dintre contraventiile prevazute la alin. (1), consiliul local poate transforma cuantumul contraventiei constatate in zile-munca in folosul comunitatii. (4) Valoarea unei zile-munca se calculeaza luandu-se ca baza de referinta salariul minim pe economie valabil la acea data. (5) Amenzile se fac venit la bugetul de stat si la bugetul local, dupa caz. (6) Cuantumul amenzilor contraventionale se indexeaza periodic prin hotarare a Guvernului, in functie de rata inflatiei. Art. 43 Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, de prefecti si de personalul abilitat al Ministerului de Interne. Art. 44 Prevederile prezentei legi referitoare la contraventii se completeaza cu cele ale Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. Capitolul VIII – Dispozitii tranzitorii si finale Art. 45 In scopul perfectionarii procesului decizional, pe langa Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor functioneaza Consiliul zootehnic consultativ, numit prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, in componenta caruia intra specialisti din cercetarea stiintifica, invatamantul superior agricol, agenti economici cu capital de stat si privat din agricultura, reprezentantii unor asociatii profesionale ale crescatorilor de animale. Art. 46 Definirea termenilor specifici zootehniei utilizati este inscrisa in anexa care face parte integranta din prezenta lege. Art. 47 (1) Normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi vor fi elaborate in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: Legea nr. 8/1971 privind organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 51 din 29 aprilie 1971; Legea nr. 40/1975 privind cresterea si ameliorarea animalelor, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 134 din 25 decembrie 1975; Legea nr. 2/1982 privind organizarea producerii si folosirii rationale a resurselor de nutreturi, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 7 aprilie 1982; Decretul nr. 139/1977 privind unele masuri pentru imbunatatirea organizarii sericiculturii, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 45 bis din 2 iunie 1977, si orice alte dispozitii contrare. Anexa – Termeni specifici zootehniei 1. Ameliorarea animalelor – modificarea structurii genetice a populatiilor de animale supuse selectiei in succesiunea generatiilor, in vederea obtinerii unor productii animaliere mai mari. 2. Patrimoniu genetic – totalitatea efectivelor inregistrate numeric ale populatiilor de animale, de pasari, din sericicultura, apicultura si piscicultura, izolate reproductiv dupa rase sau grupate in linii pure de hibrizi, recunoscute oficial ca surse genetice valoroase pentru ameliorarea speciei din care fac parte. 3. Valoarea genetica – puterea de transmitere la urmasi a performantelor de productie ale unui animal cuprins in lucrarile de selectie. 4. Lucrari de selectie – complex de actiuni si metode de identificare a indivizilor dintr-o populatie de animale, recunoscuti ca tipuri dorite pentru admiterea la reproducere in detrimentul altor tipuri nedorite, care sunt eliminate. 5. Hibridare – incrucisarea animalelor din rase sau specii diferite, dar apropiate genetic. 6. Animale de reproductie – populatii de animale apartinand unei rase, linii pure sau metisi, care sunt: individualizate in sistem unitar de identificare sigura, simpla si permanenta pe tot parcursul vietii; au fost, se afla sau pot fi luate in controlul performantelor zootehnice – sunt inscrise in evidentele oficiale de selectie; au sau li se pot emite certificate de origine si valoare productiva. 7. Individualizarea – procedeu de stabilire a identitatii fiecarui animal astfel incat sa poata fi recunoscut in orice imprejurare si in tot cursul vietii sale, pana la iesirea din sfera exploatarii. 8. Controlul performantelor – procedeu folosit pentru masurarea si stabilirea performantelor productive, inclusiv a calitatii produselor obtinute de la animale, iar pentru a avea caracter oficial, efectuarea si inregistrarea acestora trebuie sa fie realizate de o institutie de stat, neutra si impartiala, sau de o organizatie abilitata in acest scop. 9. Certificat de origine si valoare productiva – document tipizat, intocmit si eliberat de institutii abilitate in acest scop, in care sunt specificate originea (ascendenta) si performantele de productie, ca rezultanta a controlului oficial, pentru un animal de reproductie. 10. Carte de rasa (Registru genealogic) – inventarierea animalelor de-a lungul generatiilor dintr-o rasa sau populatie izolata reproductiv, in care se inscriu performantele productive si valorile de ameliorare ale acestora, fiind principalul instrument tehnic de dirijare a procesului de selectie in directia dorita. 11. Monta naturala – imperecherea masculului cu femelele in conditii fiziologice naturale. 12. Insamantare artificiala – procedeu tehnic de depunere a materialului seminal in portiunea aparatului genital femel care asigura garantia fecundarii. 13. Transfer de embrioni – biotehnologie pentru scurtarea intervalului intre generatii si accelerarea difuzarii progresului genetic, prin utilizarea unor metode de inalta tehnicitate la recoltarea si depunerea embrionilor de la donatoare genetic valoroase la reproducere – gazda pana la fatare. 14. Embrion – stadiu de dezvoltare a unui organism viu, de la faza de ou fecundat, parcurgand toate fazele fiziologice naturale pana la fat – constituirea organelor vitale. 15. Material seminal – produsul glandelor sexuale al unui reproducator autorizat, pentru a putea fi recoltat si preluat in vederea conservarii capacitatii fecundate, pana la folosirea lui la insamantarea artificiala a femelelor. 16. Unitate de insamantari artificiale – un complex de mijloace materiale, cu organizare si amenajari specifice, in care reproducatorii masculi selectionati si autorizati oficial sunt intretinuti si folositi in scopul recoltarii si conservarii materialului seminal ce va fi distribuit pentru insamantari artificiale. 17. Statiuni de monta – spatii special amenajate pentru intretinerea reproducatorilor si pentru imperecherea naturala a masculului cu femela, sub supraveghere tehnica. 18. Incubatia – procedeu tehnologic care realizeaza conditiile capabile sa asigure dezvoltarea normala a embrionului din ou, in perioada caracteristica speciei, in scopul obtinerii prin ecloziune a unui organism viu, normal dezvoltat. 19. Ou (oua) de incubatie – ou (oua) fecundat/fecundate, normal constituit/constituite morfologic, care provin de la indivizi sanatosi si cu potential genetic autentic valoros. 20. Ferme (nuclee) de elita – exploatatii zootehnice cu conditii optime de intretinere – furajare si cazare – a unui efectiv de rasa curata sau in experiment genetic, supus lucrarilor de selectie, de la care se difuzeaza descendenta de-a lungul generatiilor obtinute in progres genetic. 21. Depozite de reproducatori – unitati specializate in cresterea si intretinerea reproducatorilor masculi, destinati cu prioritate montei naturale dirijate si efectuate sezonier, in scopul reconditionarii si folosirii economicoase pentru o perioada mai lunga. 22. Aditivi furajeri – ingrediente sau substante chimice care se adauga la sortimentele furajere de baza sau la o parte din acestea, pe parcursul fluxului de fabricatie a furajelor combinate, cu scopul de a satisface unele cerinte specifice: profilaxia si combaterea unor boli, stimularea ritmului de crestere si a productiei, corectarea gustului si a mirosului. 23. Premixtura furajera – amestec uniform al uneia sau mai multor ingrediente impreuna cu un suport furajer. 24. Ratie – amestecul de nutreturi in cantitati masurabile, ce urmeaza a fi consumat de un animal in 24 de ore, respectand normele stabilite stiintific. 25. Norma – continutul in substante nutritive corelate proportional, care sa asigure necesarul unui animal timp de 24 de ore, atat pentru intretinerea functiilor vitale, cat si pentru elaborarea productiei.