Un grup de cercetători din Canada consideră că strădania de a supravieţui prin consumul de insecte şi alte nevertebrate a dus la creşterea în dimensiuni a creierului strămoşilor omului, ajutându-i pe aceştia să evolueze. Aceștia sunt de părere că problema constantă a procurării hranei ar fi stimulat dezvoltarea creierului şi a funcţiilor cognitive superioare la strămoşii omului şi ai altor primate. Cum s-a ajuns la această concluzie? Cercetătorii canadieni au studiat timp de 5 ani maimuţele capucin din Costa Rica şi au descoperit că, atunci când hrana lor preferată, uşor de procurat – fructele coapte – este redusă, aceste animale revin la obiceiul de a săpa după insecte şi alte nevertebrate, alimente mai greu de procurat, dar care le ajută să supravieţuiască, furnizându-le proteinele şi grăsimile esenţiale. “Maimuțele capucin sunt modelul perfect pentru studierea evoluției mărimii creierului și a inteligneței. Ele au creierul extrem de mare în raport cu mărimea corpului” au declarat autorii studiului, condus de Amanda Melin de la Universitatea din Calgary, Canada. Rezultatele au fost publicate în Journal of Human Evolution și arată că această caracteristică a activităţii primatelor ar fi putut avea implicaţii şi pentru evoluţia hominidelor: activitatea laborioasă de adunare a unor mici vietăţi comestibile, ascunse în pământ, în scoarţa arborilor etc., ar fi favorizat sporirea îndemânării, utilizarea uneltelor şi gândirea creativă pentru rezolvarea problemelor. Sursa: Daily Mail