Bufnita de zapada sau huhurezul alb este o pasare mare care face parte din familia Strigidae. A fost clasificata pentru prima oara in anul 1758, de catre naturalistul suedez Carolus Linnaeus, care a dezvoltat o nomenclatura binomiala pentru a clasifica si a organiza plante si animale. Pasarea este de asemenea cunoscuta in America de Nord ca Bufnita polara (Owl Arctic) sau Marea buha alba (Great White Owl). Pana de curand, a fost considerata ca fiind singurul membru al unui gen distinct, asociindu-i-se denumirea stiintifica de Nyctea scandiaca, insa in anul 2002, conform ultimelor cercetari ale ADN-ului mitocondrial s-a constatat ca bufnita de zapada este indeaproape inrudita cu bufnitele crestate din genul Bubo. Bubo scandiacus este pasarea oficiala a Quebecului. Aceasta pasare cu ochii galbeni, ciocul negru si cu penajul alb este foarte usor de recunoscut. Are lungimea cuprinsa intre 53 si 65 cm., o anvergura a aripilor de 125-150 cm. si poate cantari pana la 3 kg. Masculii adulti sunt complet albi, insa femelele si tinerele exemplare prezinta un penaj impestritat cu pete inchise la culoare. Penajul des, picioarele puternice, acoperite cu pene si culoarea predominanta reprezinta caracteristici de adaptare la conditiile de mediu de la nordul Cercului Arctic.Aceasta specie de bufnite isi face cuibul pe pamant, construindu-si o racla in partea de sus a unei movile sau a unui bolovan, intr-un loc cu vizibilitate buna, care sa-i permita sa vaneze cu usurinta si ferit de zapada. Uneori foloseste cuiburile abandonate de catre vulturi. Imperecherea are loc in luna mai si, in functie de cantitatea de prada disponibila, femelele depun intre 5 si 14 oua, individual, cate unul in fiecare zi. Acestea eclozeaza la aproximativ cinci saptamani dupa depunere, iar puii, complet albi, sunt crescuti de ambii parinti. Atat masculii, cat si femelele pazezc cuibul de pradatori. Aceasta pasare puternica se hraneste, in principal, cu lemingi si alte rozatoare, insa atunci cand prada este insuficienta consuma si potarnichi de zapada, mai ales in perioada de cuibarit a acestora. In general, dieta bufnitelor polare este variata si contine mamifere mici, precum iepuri, marmote, veverite, caini de preerie, sobolani, vulpi sau pasari: rate, gaste, fazani, cocosi de munte etc. Fiecare pasare trebuie sa captureze aproximativ 7 – 12 soareci pe zi pentru a satisface necesitatile de alimentare zilnice si pot manca mai mult de 1600 de lemmingi pe an. Sursa foto Corina DovincaZooLand.ro