Graurii, reprezentanti ai familiei Sturnidae, pot fi caracterizati dupa aspectul lor ca fiind reproduceri in miniatura ale corvidelor. Desi au o conformatie zvelta, dau impresia de pasari viguroase. Zborul lor grabit si zgomotos este sustinut de bataile rapide ale aripilor. Pe sol se deplaseaza cu un pas clatinat, dar sigur si vioi. Toate speciile de graurii sunt agitate, preocupate si foarte galagioase. Corpul lor dolofan este acoperit de un penaj intunecat. Sunt pasari gregare, extrem de raspandite in Eurasia. Cel mai cunoscut reprezentant al familiei Sturnidae este graurul european (Sturnus vulgaris), care a fost aclimatizat in America de Nord la sfarsitul secolului al XIX – lea. Primavara penajul masculului este negru, cu nuante de verde si purpuriu. Penele partii anterioare a corpului au varful galben deschis, iar aripile sunt negre-cenusii, cu o margine maro-roscata. Femela, care poate atinge cca. 20 cm. in lungime, nu este la fel de sclipitoare si lucioasa ca masculul. Dupa naparlire, toate penele au varfurile de culoare cafeniu deschis, iar pieptul este acoperit de varfuri albicioase, astfel incat pasarea are un aspect punctat. Desi cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini. Graurii isi instaleaza cuibul in scorburi, pe langa case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de 14 zile. Desi cantecul graurilor nu este deosebit de frumos, semanand mai mult a palavrageala, este executat cu voiciune si veselie si este placut auzului, anuntand venirea primaverii. Graurii se pricep sa imite si cantecul altor pasari, redand cu maiestrie glasul acestora si chiar sunetele care se disting in preajma sa. Pentru a se curata de paraziti, graurii au descoperit o metoda inedita: extrag insecticidul din furnici. Acidul formic pe care furnicile il improasca din abdomen atunci cand sunt deranjate este raspandit pe penele de pe aripi si de pe coada cu ajutorul ciocului, avand rolul de a distruge parazitii din penajul pasarilor. www.zooland.ro