Pentru iubitorii animatiei Madagascar, Fossa este un personaj negativ, un animal feroce si de temut. In realitate, aceasta imagine nu este departe de adevar, Fossa fiind un pradator abil, aflat mereu in alerta pentru a vana cei ma gustosi lemurieni. Din pacate, aceasta felina arhaica se afla amenintata cu disparitia, motiv pentru care nu putem decat sa empatizam cu existenta ei. Clasificare si evolutie Fossa este un carnivor de marime medie intalnit in exclusivitate pe insula Madagascar. Aceasta apartine grupului de carnivore magalase, care se crede, ca sunt descendentii unor stramosi asemanatori cu mangustele, veniti din Africa in urma cu 24 de milioane de ani. Fossa nu este doar una dintre cele mai vechi opt specii de pe insula, este si cea mai mare, insemnand ca este cel mai mare pradator mamifer din Madagascar. Datorita caracteristicilor asemanatoare, pana recent fossa a fost considerata o specie primitiva de felina. Din pacate, ca multe alte specii de animale din Madagascar, fossa este acum pe cale de disparitie din cauza restrangerii habitatului. Anatomia si aspectul fizic Fosa este cel mai mare pradator de pe insula Madagascar si are indivizi care pot atinge lungimea de doi metri de la varful botului pana in varful cozii lor lungi si subtiri. Coada lor este de aproximativ aceeasi lungime ca si corpul si joaca un rol crucial in balansarea animalului in timp ce sare prin copaci. Fosa are o blana scurta dar deasa de culoare maro inchis, cap asemanator cu cel de pisica, iar botul seamana cu cel de caine, ochii sunt mari cu perspectiva in fata, iar urechile sunt mici si rotunjite. In ciuda faptului ca fossa este inrudita cu mangustele aceasta are in mod remarcabil asemanari cu felinele cum ar fi gheare curbate si retractabile si labe dotate cu membrana interdigitala care ajuta fossa sa se deplaseze printe crengi. Raspandire si habitat Ca si majoritatea animalelor si plantelor de pe insula Madagascar, fossa este gasita doar acolo. Acestea se bazeaza pe zone impadurite dens care nu contin doar o sursa bogata de hrana ci si spatiul in care acestea isi stabilesc teritoriul. Cu mult timp in urma fossa era intalinita in zonele impadurite de-a lungul insulei de la coasta pana in zonele montane, dar in zilele noastre acestea sunt constranse sa traiasca doar intr-o portiune minuscula a vechiului lor habitat din cauza defrisarilor excesive din Madagascar. Asezarile umane in continua crestere au afectat intr-o maniera severa populatiile de fossa si sunt deseori vanate de fermieri care isi protejeaza animalele domestice. Comportament si stil de viata Fossa este un mamifer solitar nocturn care isi patruleaza teritoriile mari, de pana la patru kilometri patrati, si isi marcheaza prezenta cu un miros produs de o glanda mare dispusa in zona anala. Aceasta isi petrece cea mai mare parte a timpului in copaci, dar nu se da inapoi de la a se deplasa si a vana la nivelul solului. Acestea sunt foarte agile in catarare si in salturi, ajutate de coada lunga si subtire, iar faptul ca fossa se deplaseaza pe talpile lor plate ofera mai mult echilibru si mai multa stabilitate atunci cand aterizeaza precaute pe crengi. Desi fossa sunt cunoscute in mare parte ca animale nocturne, exista cazuri in care acestea vaneaza ziua, in special atunci cand hrana este rara. In mod normal acestea isi petrec ziua odihnindu-se in scorburi, grote sau in musuroaie abandonate de termite. Reproducerea si ciclul de viata La fel ca multe alte carnivore solitare, acestea se intalnesc cu alti membri ai speciei doar in timpul sezonului de imperechere – in septembrie si octombrie. Dupa perioada de gestatie, care dureaza aproximativ trei luni, femela fossa da nastere, de obicei, la doi pui foarte putin dezvoltati care nu isi vor deschide ochii pana nu implinesc doua, trei saptamani. Puii sunt ingrijiti de mama lor si incep sa manance hrana solida pe la varsta de trei luni, desi nu vor fi intarcati inca o luna. Fossa tinere au nevoie de aproximativ doi ani ca sa ajunga la marimea de adult si de alti doi ani pana vor putea sa se reproduca. Durata de viata poate fi de pana la saptesprezece ani, dar multi indivizi nu ajung la aceasta varsta. Dieta Fossa este cel mai mare mamifer carnivor din Madagascar si supravietuieste hranindu-se cu alte animale din padure. Fossa sunt adaptate perfect pentru vanatul si consumul de lemurieni, aproximativ jumatate din dieta acestora. Fossa se hransec de asemenea cu broaste, rozatoare, pasari si reptile, pentru a-si suplimenta dieta, dar si cu animale domestice cum ar fi purcei si pasari de curte. Vanand in timpul noptii fossa sunt ajutate de blana maro-inchis care le camufleaza perfect in padurea densa unde isi pot urmari prada din copaci, in liniste, inainte de a sari cu putere sa o captureze. Pentru ca ghearele sunt retractabile acestea sunt intotdeauna bine ascutite pentru ca fossa nu se deplaseaza continuu pe ele fiind pregatite oricand pentru vanat. Pradatori si amenintari Fiind cel mai mare pradator din Madagascar, fossa nu are pradatori naturali, cu o exceptie rara, atunci cand aceste sunt prinse de crocodili. Cea mai mare amenintare este reprezentata de oameni care nu doar le vaneaza pentru a-si proteja animalele domestice, ci si pentru ca le-au decimat in proportie de nouazeci de procente habitatul natural. Defrisarea atat pentru cheresteaua tropicala, cat si pentru a pregati pamantul pentru agricultura a dus la scaderi drastice a populatiei de fossa. Din cauza ca fossa au nevoie de teritorii mari cat si din cauza ca acestea se reproduc relativ greu se estimeaza ca populatia va continua sa scada. Conservarea speciei In zilele noastre fossa este considerata de catre IUCN o specie pe cale de disparitie. Desi exista rezervatii naturale pe insula Madagascar, niciuna dintre acestea nu este suficient de mare cat sa sustina o populatie decenta de fossa deoarece fiecare individ are nevoie de un teritoriu relativ mare. Se crede ca exista in libertate mai putin de 2.500 de indivizi in habitatul natural. Nicolae HaseganZooLand.ro