Ce se ascunde dupa firul de par?! Ne aflam in plin sezon de naparlire si ne intrebam cat o sa mai dureze avalansa de smocuri de par, batute de curenti pe intinderea covorului. Ce este sub blana si de ce cainele o leapada atat de des?! De ce unii caini au par scurt, iar altii carliontat?! Intrebari la care vom raspunde in articolul de fata. Pielea si blana sunt un indicator al starii de sanatate a cainelui. O blana matasoasa si lucioasa denota vigoare si bunadispozitie. In schimb o blana mata si friabila, insotita si de niste ochisori tristi, ne prezinta un caine suferind si nefericit. Aspectul blanii este influentat atat de nivelul de toaletare, dar mai ales de buna functionare a organismului. In multe afectiuni blana si pielea sunt printre primele organe care sufera, fiind un indicator pretios al starii de sanatate pentru stapan. Pielea Pielea este cel mai mare organ al corpului mamiferelor, implicit al cainelui. Inveleste intreg organismul si detine multiple functii esentiale: bariera de protectie impotriva microorganismelor patogene, izoleaza si protejeaza organele interne de actiunea nociva a factorilor de mediu, regleaza temperatura corporala, previne deshidratarea, este un organ de simt imens, receptorii de la nivelul pielii avertizeaza organismul asupra pericolelor din jur, da nastere firelor de par care alcatuiesc blana, secretia sebacee lubrifiaza si mentine sanatoasa blana. Desi foarte subtire, pielea trebuie sa faca fata zilnic bombardamentelor factorilo externi, sa asigure protectia organismului, dar si a ei insasi. Pielea este formata din 3 straturi, dinspre suprafata spre profunzime: epiderma, derma si hipoderma. Epiderma este stratul superficial, subtire, avascular. Este linia de front intre mediul extern si corpul cainelui. Este formata din mai multe straturi de celule care pe masura ce se degradeaza si mor sunt inlocuite cu stratul imediat subiacent. Epiderma se regenereaza continuu. Stratul cel mai de sus, este format din celule moarte, keratinizate si este foarte dur si impenetrabil, in conditii normale. Epiderma are grosimi diferite de-a lungul corpului. In zonele mai expuse factorilor din mediul inconjurator este mai groasa si mai keratinizata (nas, pernutele picioarelor). In regiunile mai ascunse, cum ar fi pielea de la unirea membrelor cu trunchiul, epiderma este subtire si sensibila. De aceea uneori periajul sau orice alta manopera la nivelul blanii si pielii, in acest perimetru, sunt mai greu tolerate de catel. Derma, reprezinta stratul intermediar, cel mai bine dezvoltat. Este formata dintr-o masa de celule si fibre conjunctive in care se afla nervii si vasele de sange. Vasele de sange din derma se ocupa si de nutritia epidermei. Aici mai gasim glandele sebacee, sudoripare, foliculii pilosi, fibre musculare. Sub derma, se afla hipoderma, stratul de sustinere a pielii. Este format preponderent din tesut conjunctiv, care insera pielea pe muschi si oase. Este strabatuta de vasele si nervii ce ajung in derma. Aici gasim tesut adipos, bine dezvoltat in cazul cainilor obezi, care ofera energia necesara straturilor superioare pentru a se mentine sanatoase. Blana Este un produs de sinteza a pielii (alaturi de unghii), care confera si mai multa protectie organismului. In fapt blana este scutul epidermei impotriva agentilor agresori din exterior. Pentru noi, blana detine si un important rol estetic. Blana este un tesut mort, foarte bine keratinizat. Este formata din milioane de fire de par, care sunt schimbate periodic pe toata durata de viata a cainelui. Ciclul de dezvoltare al firului de par Originea firului de par se afla in foliculul pilos, o structura celulara vie, localizata in derma. Firul de par se formeaza in bulbul folicular, strabate straturile pielii si iese la suprafata printr-un orificiu in epiderma. Intr-un folicul pilos isi au originea pana la 15 fire de par. Insa din acestea, unul este mai gros, firul principal, care va alcatui stratul superficial al blanii. Restul firelor, stelite celui principal, sunt mai scurte, mai subtiri si vor alcatui subparul. In functie de densitatea foliculilor pe mm2 de piele vom avea mai multe sau mai putine fire de par secundare. La rase precum Poodle, foliculii sunt multi si foarte densi, astfel ca avem o blana formata aproape in totalitate din fire de par principale, groase. De aceea la aceasta rasa naparlirea este minima si are loc continuu. Insa la Ciobanesc German, de exemplu, foliculii sunt mai dispersati si genereaza o multime de fire de par secundare, subparul fiind bine dezvoltat. La ei naparlirea este abundenta si are loc sezonier. Firul de par trece prin 3 faze evolutive: 1. Crestere: se petrece in folicul si dureaza pana in momentul in care firul depaseste epiderma. 2. Tranzitie: traseul parcurs de la epiderma pana la suprafata blanii. 3. Stationare: din momentul in care firul de par a atins lungimea determinata genetic si pana cand este eliminat. Este faza cea mai lunga si cea pe care o sesizam noi. Fiecare folicul are atasata o glanda sebacee, care secreta o substanta uleioasa ce lubrifiaza fiecare fir de par. Aceasta confera blanii aspectul lucios si mentine pielea flexibila si hidratata. Glandele sudoripare din derma sunt de doua tipuri: apocrine (localizate in toate regiunile corpului, care secreta o substanta odorizanta cu rol in activitatea sexuala) si eccrine (cu rol in transpiratie, aflate doar la nivelul pernutelor, nasului si conductului auditiv extern). Lipsa glandelor eccrine in toata pielea, face ca reglarea temperaturii interne la caini sa se faca prin respiratie si nu prin transpiratie, ca la om. Naparlirea Fiziologic, semnifica inlocuirea firelor de par moarte cu unele tinere. In mod normal este influentata de ciclul zi- noapte, care ofera informatii asupra succesiuni anotimpurilor. Majoritatea cainilor naparlesc de doua ori pe an: toamna si primavara. In functie de anotimp ei isi adapteaza „imbracaminte” la conditiile de mediu aferente. Daca animalul este tinut exclusiv in interior si are parte de o temperatura constanta de-a lungul anului, atunci naparlirea se face continuu, si nu mai respecta cele doua episoade. Naparlirea este puternic influentata si de statusul hormonal. La femele, naparlirea are loc concomitent cu caldurile. Femele sterilizate formeaza o blana completa, neinfluentata de hormoni si sunt mai dispuse sa naparleasca continuu pe toata durata anului. Diversele afectiuni pot determina o naparlire patologica. Daca dupa caderea parului ramane zone albe, lipsite in totalitate de par, inseamna ca pielea sufera si trebuie cerut ajutorul unui medic veterinar. Tipurile de par Dupa cum spuneam blana este formata din doua straturi: parul si subparul. Parul este format din fire lungi, groase si aspre. Acopera subparul si protejeaza impotriva umezelii, a patrunderii lichidelor. Subparul este alcatuit din numeroase fire subtiri si matasoase, un strat dens si gros care izoleaza termic. In functie de rasa de caini, aspectul blanii este diferit. Aceste diferente sunt date de raportul par/subpar. Collie sau Ciobanescul Romanesc au blana formata dintr-un subpar gros acoperit de un strat de par lung. Maltezul sau Yorkie poseda doar par, care creste continuu, in cazul acestor rase firul de par lung este subtire si matasos. Pumi sau Bedlington Terrier au blana formata in principal din subpar, moale si carliontat. Dobermanul sau Boxerul au o blana scurta, moale formata in principal din par. La Komodor sau Puli, subparul fin, creste continuu si se dispune sub forma unor snururi, dand aspectul de mop. Terrieri poseda ceea ce se numeste „par sarmos”, format din fire de par groase. Majoritatea raselor de terieri naparlesc putin fiind ideale pentru cei alergici. Exista si caini fara par, cum ar fi Peruvian Hairless Dog sau Chinese Crested Dog, care prezinta par lung doar pe cap, coama, coada si picioare. Totusi, corpul nu are pielea total expusa ci prezinta un strat de puf foarte fin. Mustatile si sprancenele sunt al 3-lea tip de par, asa numitul „par tactil”. Foliculul este puternic inervat si are rolul de receptor. Mustatile nu se regenereaza. Sursa foto Nicolae Hasegan ZooLand.ro