Marea familie a iepurilor (Leporidae) cuprinde mai multe specii, printre care iepurele de casa (domestic) si iepurele salbatic (de camp). Exista cateva caracteristici prin care se pot deosebi, desi multa lume ii confunda sau ii privesc ca pe o singura specie. – Iepurii de camp au de regula urechi mai lungi (in comparatie cu dimensiunile capului) si membre inferioare (in comparatie cu intregul corp) mult mai puternice fata de iepurasii de casa. – Iepurii care pot fi domesticiti sapa si isi construiesc vizuini, in timp ce iepurii salbatici traiesc pe campiile intinse si se adapostesc in scorburi si locuri foarte mici si inguste, unde abia incap. Foarte importanta este protectia impotriva vantului, astfel iepurii salbatici stau cu capul in directia opusa de unde bate vantul. – Iepurii domestici vin pe lume goi si sunt orbi, in vreme ce iepurii de camp este acoprit cu blana si au ochii deschisi. Cei dintai raman ceva vreme in adapostul protector, pe cand ceilalti au curajul de a iesi numaidecat afara. – Dupa cum le spune si numele, iepurii de casa se pot domestici, fiind animale foarte iubite in special de catre copii. Pana acum nu s-au inregistrat succese in ceea ce priveste domesticirea iepurillor de camp. Iepurii domestici nu sunt aceeasi cu iepurii de Pasti, care aduc cadouri copiilor. Majoritatea micutilor nu stiu ca iepurasul de Pasti este de fapt cel de camp, specie ce nu a fost domesticita pana in zilele noastre, si nu cel pe care il cresc intr-o cusca in casa sau in gradina. La origini iepurii provin din Spania si Africa de Nord. In Spania au fost descoperiti in jurul anului 1000 a.Chr. de catre fenicieni. Acestia considerau ca fiind o specie apropiata marmotelor, dandu-le astfel denumirea de “Ishapan”. Dupa cucerirea Peninsulei Iberice de catre romani, numele “Ishapan” s-a transformat in “Hispania”, iar din acest cuvant a reiesit in final “Espania”, Spania de astazi. Conform denumirii initiale, Spania se numea de fapt “Insula iepurilor”. In urmatoarele secole aceste micute si firave vietati au fost transformate in prada pentru vanatorile organizate sau au fost crescute de catre oameni pentru blanita si carnea lor. Animalele mici precum iepurasii domestici au devenit de-a lungul timpului si mai ales de cativa ani animalele preferate de casa ale copiilor. Cu toate ca sunt atat de dragalasi si de pufosi, inainte de a fi achizitionati trebuie tinut cont si de alte aspecte mult mai importante: unde ii tinem, cand si cum ii hranim, cat timp le putem acorda… etc. De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca aceste animale sunt niste rozatoare foarte “pricepute”, asa ca atentie la cabluri, mobila sau covoare. De aceea nu trebuie lasati nesupravegheati atunci cand se misca liberi prin incapere. Foarte fericiti sunt atunci cand au posibilitatea de a sapa gropi si gauri in pamant. Atunci cand dorim sa scoatem iepurasul din cusca trebuie sa il prindem cu o mana de sub burta, iar cu cealalata mana sa il tinem bine. Nu este voie sa il tragem de urechi, nu le place deloc, in schimb sunt si foarte sensibili in acea zona. In afara de acest lucru, iepurasii sunt si foarte speriosi. Astfel, dupa ce cumparati un animal nu trebuie sa il coplesiti cu dragoste si cu mangaieri, are nevoie de cateva zile de liniste, in care sa se obisnuiasca cu noul mediu si cu persoanele din casa. Daca vorbiti des cu el si ii aratati afectiune ii puteti castiga increderea. Mult fan, putina hrana speciala pentru iepurii pitici, din cand in cand hrana proaspata (morcovi) si apa mereu curata reprezinta ingrijirea zilnica de care acestia au nevoie pentru o dezvoltare si o viata frumoasa. Iepurele este considerat inca din antichitate drept simbolul fertilitatii si al rodniciei, aceste doua caracteristici fiind oglindite foarte bine in natura primavara. ZooLand.ro