Porumbelul voiajor se intoarce mereu acasa Porumbelul domestic (Columba livia) reprezinta un exemplu de rezistenta fizica, determinare si spirit liber. Nu degeaba este considerat “atletul lumii zburatoarelor”. Abilitatile lui de navigator au surescitat curiozitatea si admiratia omului de mult timp. De-a lungul timpului au fost emise teorii si desfasurate numeroase studii pentru a descoperii tehnicile de orientare ale porumbelului. Le vom prezenta pe cele care par a fi mai veridice. De 3000 de ani, porumbelul voiajor a fost dresat si folosit de om pentru a indeplini sarcina de curier. In istoria moderna, porumbelul voiajor incarcat cu informatii pretioase a decis soarte unor batalii si poate chiar a unor razboaie. Pe timpul Primului Razboi Mondial (in special), dar si a Celui de-al Doilea, porumbeii calatoreau cu mesaje de pe fiecare linie a frontului, ca niste mercenari bine platiti. “Cher Ami” este unul dintre cei mai cunoscuti porumbei-soldati, apartinand armatei SUA si folosit in Franta in timpul Primului Razboi Mondial. Misiunea sa dusa cu brio la bun sfarsit a salvat viata soldatilor Diviziei de Infanterie 77. In prezent, in era telecomunicatiilor si a vitezei, porumbeii mai atrag doar admiratia impatimitilor de curse. Porumbelul imbraca haina atletului suprem si strabate vazduhul ca un stadion imens. Cursele de porumbei sunt larg raspandite in lume, chiar si in tara noastra. Antrenorii mizeaza pe doua calitati ale porumbeilor: excelenta abilitate de navigare si dorinta nestavilita de a ajunge acasa. Principiul dupa care functioneaza cursa este simplu: porumbeii sunt dusi la linia de start si eliberati. Castigator va fi porumbelul care ajunge cel mai repede acasa. Punctul de plecare poate fi la sute sau mii de kilometri departare de casa. Un porumbel intr-o forma fizica buna poate parcurge pana la 1000 de kilometri intr-o singura zi, fara oprire. Aproape 90% din porumbeii porniti in cursa reusesc sa ajunga la capatul ei in urmatoarele zile. Dar cum reusesc porumbeii sa isi gaseasca de fiecare data casa?! Sistemele de orientare ale porumbeilor sunt variate si complexe. Porumbelul voiajor este ca o busola vie. Se poate orienta in spatiu dupa pozitia soarelui, dar si dupa campul magnetic. Daca afara este innorat si nu poate vedea soarele, pasarea navigheaza dupa campurile magnetice ale pamantului. Porumbelul are abilitatea de a percepe poli magnetici ai Terrei. Studii efectuate pe porumbei au oferit si explicatia. In creierul porumbelului, in zone bine vascularizate si inervate, au fost descoperite cristale fine de magnetita. Aceste cristale se orienteaza dupa campurile magnetice ale Pamantului si transmite informatiile nevilor din jur. Da, putem spune ca porumbelul are o busola in cap. Insa, in cea mai mare parte a timpului, cand cerul este senin, porumbeii se ghideaza dupa pozitia soarelui. Sincronizarea ceasului biologic intern cu pozitia soarelui in acel moment ii ofera pasarii informatii detaliate asupra locului in care se afla. Unii cercetatorii spun ca porumbeii au vazul atat de bine dezvoltat incat pot sa vada stelele, in zilele lipsite de nori. Fara indoiala, pe timp de noapte, stelele sunt cele care ghideaza drumul gingasului porumbel. Porumbeii pot percepe lumina polarizata si ultrasunetele, care contribuie la crearea unor harti mentale, alaturi de celelalte abilitati de mai sus. In 1997, in cadrul unei curse de porumbei cu traditie, sute de pasari au fost eliberate din Franta si trebuiau sa ajunga in Marea Britanie. Insa majoritatea nu au mai ajuns niciodata la destinatie, spre stupoarea stapanilor si a oficialilor. Ulterior au fost descoperite si cauzele, care aveau sa confirme faptul ca porumbeii pot percepe ultrasunetele. Pe cand treceau pe deasupra Canalului Manecii, porumbeii au fost intersectati de avionul supersonic Concorde, ce efectua cursa Paris-New York. Se pare ca undele supersonice emise de aeronava au bulversat toate sistemele de navigatie ale pasarilor, care nu au mai reusit sa se redreseze. Cursa a fost castigata de cei mai lenti porumbei, care probabil erau mult in urma celor suprinsi de avion si nu au fost afectati de unde. Unele voci spun ca porumbeii navigheaza prin memorarea peisajului peste care trec. Fara indoiala vazul le este de mare ajutor pasarilor, insa este imposibil ca memoria sa fie atat de eficienta la o pasare cu un creier atat de mic. Ba mai mult, porumbei carora li s-au atasat ochelari de sticla mata, au reusit sa ajunga la destinatie in pofida handicapului atribuit. Mirosul este un alt factor care vine sa sustina incredibila capacitate de orientare a porumbeilor. Cercetari moderne arata ca porumbeii isi construiesc harti olfactive. Ei recunosc si memoreaza mirosurile familiare: fructe, insecte, flori pe care le-au consumat de-a lungul calatoriei. Intr-un experiment efectuat pe aceasta tema, unor porumbei le-au fost sectionati nervii olfactivi. Ei nu au mai fost capabili sa ajunga acasa, asa cum au facut-o inainte de aceasta interventie. Capacitatea de orientare a porumbeilor poate fi afectata de: avioane, turnurile de telecomunicatie mobila, metodele de comunicare intre submarine si nave, microunde, cresterea cantitatii de ultraviolete, apa involburata etc. Surse foto: 1, 2 Nicolae Hasegan ZooLand.ro