Gorilele isi fac, de obicei, un culcus grosolan,din fragmente de liane, intinse pe pamant, ca o rogojina. Urangutanii si, mai ales, cimpanzeii construiesc paturi pentru dormit. Un cimpanzeu african (Pan calvus), dupa ce isi alege copacul, rupe ramuri si le leaga cu un capat de trunchi si cu celalalt de o ramura mai groasa. Drept material de legatura, foloseste liane foarte rezistente, cu care fixeaza bine ramurile intre ele. Deasupra pune un strat de frunze mari, destul de gros, bine presat, pentru a nu patrunde ploile tropicale. Maimuta se atarna cu un brat de o creanga situata exact dedesubtul acestei acestui acoperis de frunze, excelent adapost in zilele fierbinti. Rapitoarele de zi – vulturii si soimii – construiesc cuiburi mari, dar grosolane, fie pe stanci, fie in copaci, adevarate resedinte senioriale, de unde domina intinderi nesfarsite. Cuiburile pot avea dimensiuni de un metru diametru si 4 kg greutate. Fundatia cuibului o reprezinta 40-50 ramuri groase. Se aduc apoi sute de ramurele care care se imbina in toate liniile de curbura ale cuibului. Marginile cuibului sunt impletite cu crengi verzi si cat mai flexibile de fag si mesteacan, care dau forma rotunjita a cuibului. Fundul cuibului este tencuit cu pamant compact. Care serveste de lest, peste care vulturul aseaza un strat mai subtire de huna, apoi scoarta si frunze. Apoi, se aduc mladite tinere de mesteacan, intrepatrunse cu muschi, licheni si frunze matasoase, pe care vor fi asezate ouale. Cuiburile berzei (Ciconia), asezate pe sure, acoperisuri, hornuri, stalpi de telegraf, departe de a fi artistice, sunt totusi solide si pot fi folosite mai multi ani. La exterior sunt alcatuite din ramuri groase, spini, bulgari de pamant, apoi un star de ramuri subtiri si frunze de papura. Interiorul este captusit cu ierburi uscate, balegar, carpe, hartii, paie, pene. Ambele sexe care materiale, dar numai femela le aranjeaza. Cuibul corbului (Corex) seamana de departe cu o legatura de vreascuri asezata in varful unui copac. E rudimentar, dar bine chibzuit din punct de vedere arhitectonic, caci este elastic, solid si rezista vanturilor, cu toata pozitia sa expusa. Rezista ani de-a randul, de aceea, rapitoarele de zi clocesc in cuiburile de corb parasite. Cuibul are 40-60 cm diametru, greutate 1-1,3 kg. noutatea este ca, pentru a fi calduros, in interior adauga par de iepure, de mistret si lana. Dintre pasari, cel mai cunoscut constructor de casute sferice este nelipsita vrabie de pa langa curtile oamenilor. Cuibul sau este un bulgare sferic, voluminos si grosolan, format dintr-o ingramadire de paie, fan, ramurele, carpe, peri, lana, bucati de hartie. Cavitatea interioara este tapitata cu fulgi. Interesant este si cuibul cotofanei (Pica pica), pasare vicleana, dar prudenta. La baza, cuibul are forma unei cupe adanci si este alcatuit dintr-un invelis exterior format din vreascuri solide, o pardoseala si pereti de paant batatorit, o dubla garnitura interioara, cea de dedesubt facuta din mladite, cea de deasupra din radacini foarte fine. Deasupra se inalta o cupola formata din ramuri subtiri. Transportare betelor, care alcatuiesc fundatia, marginea si bolta cuibului, lungi de 30-120 cm, supune pasarile la un mare efort; dar ele se unesc, lucrand in grup. Cupola se compune din bete lungi, puternice, acoperite de spini, astfel incrucisate incat sa formeze o bolta cu spatii libere, menite sa asigure o vizibilitate perfecta in toate directiile. Aceasta fortificatie ingaduie cotofanei, care nu este inarmata ca o rapitoare mare, riscul de a trai in copaci izolati, vizibili de la mare distanta in locuri deschise. Doua deschizaturi mici permit pasarilor sa intre si sa iasa fara a permite accesul pradatorilor de talie mare. Mai au si o viclenie nativa – cotofenile construiesc mai multe cuiburi deodata, dar nu termina decat unul, unde depun ouale. Daca, eventual, au fost surprinse la adevaratul cuib, ele zboara la unul fals, muncesc cu zel, aratand aceeasi grija si neliniste pentru a dejuca urmarirea dusmanului. Simpaticele veverite construiesc, din materiale adunate de ele sau "imprumutate" din cuiburile parasite de corbi sau cotofene, dua tipuri de locuinte: unele temporare, mai grosolane, unde de obicei, unde, de obicie, se ascund in timpul zilei, si unele stabile, unde se adapostesc in timpul noptii si unde nasc si cresc puii. Cuibul seamana cu un bulgare asezat pe ramurile arborilor. Baza lui este construita din ramurele impletite, la fel ca un cuib de pasare. El este acoperit de un dom usor conic, format din ramurele bine legate intre ele. Interiorul este captusit cu muschi moale. Fiecare cuib are doua deschizaturi: una principala, orientata spre rasarit, si una diametral opusa, mai mica, pe unde animalul fuge in caz e primejdie. Grija mare are veverita pentru acoperis, deoarece este foarte sensibila la ploaie si frig. De altfel, veverita si broasca intra in categoria "barometrelor vii" ale padurii. Cu 6-7 ore inaintea unei furtuni, veverita da semne de neliniste si agitatie, iar in cazul izbucnirii acesteia, dispare in fundul adapostului. Un cuib delicat are soarecele pitic (Mycromius minutus), culcus rotund, de marimea unui pumn sau a unui ou de pisica. Este asezat pe 20-30 frunze de graminee, adunate astfel incat sa il inconjoare din toate partile, ori este suspendat la un metru inaltime de la pamant, in ramurile unui tufis, leganandu-se in vant. Micul animal apuca fiecare frunza intre dinti, o taie in 6-10 fasii, pe care le impleteste cu o rara dibacie. Interiorul este tapitat cu puf de trestie, cu matisori si petale de flori. Labutele, dar mai ales botisorul fin si ascutit ca un cioc de pasare sunt instrumentele sale de lucru. El se serveste temporar de aceasta locuinta, pentru a-si adaposti puii, care parasesc cuibul inainte ca frunzele ce il acopera sa se usuce.