Rasa denumita “Ciobanesc Romanesc Mioritic” este o rasa foarte veche, raspandita pe toata suprafata tarii, care s-a pastrat numai datorita pastorilor. De ea se ocupa in prezent Clubul National de Caini Ciobanesti Romanesti, care are ca obiectiv principal omologarea rasei in cauza de catre Federatia Chinologica Internationala. Datele care urmeaza ne-au fost puse la dispozitie de acest Club. Caine de paza si aparare a turmei si a ciobanului, Ciobanescul Mioritic se incadreaza, potrivit standardelor Clubului, in clasa cainilor molossoid (in care se mai afla cainii Schnauzer, de pilda) de tip montan. Aspectul general este cel al unui caine de talie mare, robust si compact, care inspira forta si respect. In ciuda masivitatii impresionante, este extrem de agil, surprinzandu-si adversarii cu miscarile sale precise si iuti. Este un caine foarte rezistent care supravietuieste fara probleme in conditii dificile de clima sau alimentatie. Este usor de ingrijit si se adapteaza usor oricarui anturaj. Ciobanescul Mioritic are un temperament calm si prietenos, dar devine un aparator redutabil cand stapanul sau teritoriul sau sunt atacati. Curajul si devotamentul de care da dovada l-au facut celebru si sunt pomenite in povesti si legende populare. Este considerat de unii singurul caine care are sanse de a scapa cu viata cand ataca ursul. Foarte atasat de copii si oricand gata sa se joace cu ei, manifesta fata de straini anumita rezerva. Personalitatea puternica nu reprezinta un obstacol in educare, dar ramane cainele unui singur stapan. O caracteristica importanta a Ciobanestilor Mioritici este proportia dintre bot si craniu, care sunt egale sau cel mult o diferenta in defavoarea primului, care poate fi si putin mai scurt. Capul este masiv, acoperit complet de par de lungime uniforma. Craniul este boltit usor, cu frunte larga si protuberanta occipitala proeminenta. Stopul este putin marcat, trufa neagra, masiva, larga. Botul este puternic si drept, se ingusteaza usor spre varf. Dantura este foarte puternica, muscatura in foarfeca este apreciata. Absenta a doi premolari sau a doi molari nu este sanctionata ca defect. Ochii sunt de marime medie, in forma de migdala, de culoare inchisa. Pleoapele si genele negre sunt caracteristice ale rasei. Urechile nu sunte foarte mari, inserate la inaltime medie, de forma triunghiulara cu varful usor rotunjit, atarna de-a lugul obrajilor. Cand cainele este in alerta sau in actiune, urechile se duc usor spre spate. Pot fi taiate, dar nu este de dorit. Gatul este foarte musculos, masiv, de lungime medie, formeaza o linie de 40-45 de grade cu linia spatelui. Trunchiul este putin alungit, de forma rectangulara, greabanul nu e proeminent, spatele orizontal, larg si musculos, bazinul larg, crupa usor inclinata, ceea ce da impresia falsa de latime a trenului posterior. Trenul anterior, mare, se largeste usor spre spate, pieptul musculos si proeminent, coastele sunt arcuite. Burta si lateralele nu depasesc coatele. Labele sunt drepte, paralele, vazute din fata si din profil. Umerii au omoplati largi, inclinati spre spate intr-un unghi de aproximativ 100 de grade cu bratul. Coatele sunt masive si apropiate de corp, nu se abat de la linia verticala, antebratul drept si puternic, articulatiile carpiene elastice, metacarpienele usor inclinate spre fata. Trenul posterior. Labele sunt ovale, masive si compacte, acoperite din abundenta de par, unghiile negre si puternice, cu pernute negre, tari, rezistente. Din profil, coapsele si gambele sunt compacte si musculoase. Din spate, sunt paralele. Prezenta pintenilor poate schimba mersul si e preferabil sa fie eliminati. Jaretul nu este situat prea sus, articulatia mai degraba joasa. Metatarsienele lungi, verticale, puternice. Mersul este degajat, suplu, acoperind bine terenul. Vazut din spate, se observa o usoara deplasare in plan vertical. Coada este inserata destul de sus; in repaus atarna aproape de nivelul jaretului, cu extremitatea usor intoarsa in sus. In actiune se ridica pana la nivelul spatelui, dar niciodata nu se incovoaie pe spate. Se poate taia, dar nu este de dorit. Parul este unul din atributele rasei. Lungimea intre 8-16 cm, abundent, dur, des, aspect lanos, usor ondulat. Acopera complet capul, gatul, corpul, coada si membrele. Subparul este des si moale. Culoarea predominanta este alb sau alb cu reflexe vioalcee, de preferinta marcat cu negru, gri sau usor galbui. In functie de sezon si de felul in care este ingrijit cainele, blana poate fi in totalitate sau partial infoiata. Talia. Inaltimea la greaban 65 cm minimum pentru masculi si 60 pentru femele, limita superioara fiind libera. Greutatea pentru masculi este de minimum 45 kg, iar pentru femele 35, fara limita superioara. Defecte. Orice incalcare a standardului, precum aspectul longilin sau nearmonios, spate curbat, coada tinuta prea sus, blana prost intretinuta, neascultator. In caz de egalitate este preferat cainele cu muscatura in foarfeca. Defecte grave: Depigmentatia trufei, prognatism superior sau inferior, absenta a mai mult de doi molari sau premolari ori a altor dinti, depigmentatia pleoapelor, mers viciat. Defecte eliminatorii: absenta parului lung pe membre si cap, blana de culoare neagra sau roscata sau bruna pe mai mult de 30% din corp, talia mai mica decat standardul. Caracterele sexuale ale masculilor trebuie sa fie bine marcate.