Ciobanescul carpatin. Caracteristici.

Fara a fi caini sangerosi, dresati pentru lupte, Ciobanestii Carpatini se lupta la nevoie cu adversari de o talie si greutate de 2-10 ori mai mare decat a lor. Se poate spune ca se nasc si cresc cu simtul datoriei pana la sacrificiu. Ei insotesc intotdeauna turmele si ciobanii fara sa fie stimulati cu biciul, precum in cursele de caini nordici, indurand zile in sir conditii extrem de dure (ploaie, frig, foame etc).

Infrunta deopotriva ceata de lupi, ursul sau pradatori din randul oamenilor, dar se dovedesc nebanuit de supusi si blanzi cu turmele si stapanii lor ori cu copiii.

Carpatinul este un caine masiv, de talie mare, derivand din Canis Familiaris Matris Optimae, folosit de ciobanii romani din muntii Carpati de multe secole. Este calm si echilibrat din fire, dar irezistibil in teritoriul sau de actiune.

Are un fizic rezistent si constitutie robusta. Impresia generala este a unui caine viguros, impunator, semet si foarte agresiv la nevoie. Nu apartine categoriei de caini molossoid.

De tip constitutional masiv, cu osatura puternica, Ciobanescul Romanesc Carpatin are un par des si bogat, cu un contur usor alungit, precum si un compartament demn si retinut. Caracterele sexuale sunt bine exprimate.

Botul este de lungime mijlocie, sub forma de con cu varful taiat.
Stopul este putin marcat si larg racordat la linia nasului si a crestetului.
Crestetul capului este foarte putin boltit.
Ochii sunt putin oblici, avand pleoapele intinse.
Comisura buzelor este normala.
Urechile sunt lasate, usoare, in forma de V cu varful rotunjit.

Capul este masiv dar nu greoi, cu fruntea lata si foarte putin bombata. Vazut de sus este mai larg intre urechi si se ingusteaza usor spre stop. Stopul este lin, axele cranio-faciale paralele, botul puternic, pe sectiune oval, putin mai scurt sau cel mult egal in lungime cu fruntea si nu se subtieaza spre trufa mare, lata si neagra. Buzele sunt groase, pigmentate in negru, bine intinse pe falcile puternice, cu comisura bine inchisa; dantura foarte puternic dezvoltata cu o formula completa numeric, muscatura in foarfeca.

Urechile, in forma de V cu varfurile rotunjite, nu prea mari, sunt inserate ceva mai sus de nivelul ochilor, culcate pe obraji, pot fi eventual cupate.

Ochii, migdalati, sunt destul de mici in raport cu marimea capului, asezati usor oblic, cu axele longitudinale coborand catre stop. Sunt inchisi la culoare, de nuanta brun-castanie si niciodata proeminenti. Pleoapele sunt bine intinse si de culoare neagra.

Gatul este puternic, de lungime medie in raport cu lungimea trupului si formeaza un unghi de aproximativ 30 de grade cu linia spatelui.

Trunchiul este viguros, greabanul usor aparent, spate de lungime medie, drept, salele si crupa bine imbracate. Toracele este destul de lat si adanc, coborand pana la nivelul coatelor care sunt aderente la corp; coastele sunt bine arcuite, abdomenul usor ascendent.

Trenul anterior. Spata inclinata spre partea posterioara formeaza cu bratul puternic un unghi de aproximativ 100 de grade. Antebratul, de asemeni puternic, este drept si de lungime medie. Oasele metacarpiene sunt scurte, putin inclinate, labele usor ovale, compacte, masive. Privite din fata sau lateral, membrele anterioare stau perpendicular pe sol. Labele sunt ovale, compacte, masive. Eventualii pinteni pot fi indepartati daca incomodeaza la mers.

Trenul posterior. Ca si cele anterioare, membrele posterioare sunt puternice si musculoase. Privite din spate, coboara paralel pe sol. Angulatia genunchiului si a calcaiului este usor deschisa, portiunea de sub jaret este perpendiculara pe sol. Labele sunt ovale, masive, compacte. Eventualii pinteni pot fi indepartati daca incomodeaza la mers.

Coada este inserata destul de sus, ajunge pana la jaret, in repaos atarna jos, cu varful putin curbat, in actiune este ridicata pana la nivelul spatelui, iar in excitatie chiar mai sus, dar niciodata incovoiata pe spate.

Parul. Cu exceptia capului si a suprafetei anterioare a membrelor, unde este scurt si neted, tot corpul este acoperit de un par abundent. Parul tector este format din fire mai lungi, drepte si aspre.

Subparul este des si moale. Cel mai lung este parul din jurul gatului (coama) si de pe partea posteriora a membrelor (panase si pantaloni), precum si de pe coada.

Culoarea este lupie de diferite nuante, de regula mai deschisa pe partile delicve si mai inchisa pe partea de sus a trunchiului. Cainele poate prezenta o masca de culoare mai inchisa pe bot, fara a altera aspectul tipic. Sunt admise si marcaje sau pete de culoare alba, dar aceasta culoare nu poate fi predominanta. Marcajele sunt dispuse cu precadere in jurul gatului, intre urechi, pe labesau bot, iar eventualele pete nu intrerup covorul culorii de baza de pe roba cainelui, asfel incat imaginea de ansamblu a acestuia este de caine lupiu, nu baltat.

Pigmentatia. Pielea este de obicei pigmentata uniform, cenusiu inchis. Trufa, conturul pleoapelor si buzelor trebuie sa fie negre, chiar daca pielea este pe alocuri de culoare roz. Unghiile, de preferinta negre sau cenusii.

Talia. Inaltimea minima la greaban: masculi minim 65 cm, femele minim 62 cm. Inaltimea maxima nu trebuie sa influenteze negativ mobilitatea si armonia cainelui.

Mersul este degajat, cu pasul intins, membrele miscandu-se in plan vertical.

Caractere psihice. Carpatinul este foarte stapanit si echilibrat, calm, credincios stapanului si turmei pe care o apara deseori pana la sacrificiu. Agresiv si fara frica in teritoriul sau de actiune, calm si disciplinat alaturi de stapan in centre populate.
Defecte – toate abaterile de la prevederile prezentului standard.

Defecte eliminatorii – prognatism, brevignatism, monorhidie, criptorhidie, fenomene de albinism, ochi puternic depigmentati sau de culori diferite, vicii grave de comportament (agresivitate sau timiditate excesive), talie sub 60 cm la masculi sau 57 cm la femele.

Rezumat

Rasa Carpatin este reprezentata de acele exemplare care au o textura a parului compusa din subpar moale si des si par tector semiaspru; impreuna formeaza o imbracaminte abundenta, protejand animalul de frig, dar si de umezeala produsa de ploaia si ninsorile la care de regula este expus. Ansamblul de par si subpar este mai lung in jurul gatului – coama – si pe partea din spate a membrelor, formand panasele si pantalonii. Culoarea este cenusie, sur-lupie sau vanata, uneori cu spicul parului negru sau cu masca neagra; poate avea marcaje albe pe cap, piept sau membre, fara ca aceste marcaje sa fie predominante. Nu este o rasa molossoida.