Grupa: caini utilitari ce pot fi folositi ca si companioni, caini supraveghetori si caine de expozitie. Cerinte de hrana: in stadiul de catei este imperativ sa urmati instructiunile crescatorului cu privire la dieta pentru a preveni defecte ale scheletului si probleme cu oasele si articulatiile. Durata de viata sub 9 ani. Ciobanestii de Berna , ca de altfel si alte rase mari, pot avea durate de viata relativ scurte in jur de 7 ani, desi multi traiesc 10 ani sau mai mult. Numarul de catei la o fatare: poate varia de la 1 la 14, numarul intalnit cel mai des fiind de 8. Descrierea fizica generala:Surprinzator aristocrati, ciobanestii de Berna sunt unii dintre cei mai atractivi dintre cainii utilitari elvetieni cu blana lor neagra stralucitoare si semne remarcabile. Blana lor este moale si matasoasa cu un strat des sub cea de acoperire. Sunt puternici, robusti cu oase solide si putere in umeri si cu pas lung balansat. Ajung la inaltimea completa la aproximativ 15 luni dar poate sa dureze inca 2-3 ani sa ajunga la deplina maturitate. Inaltimea femelei 58 cm minima si 66 maxima, a masculului 64 cm minima si 70 cm maxima. Greutatea femelei 32 kg minima si 46kg maxima, a masculului 37 kg minima si 54kg maxima. Categoria de talie: mare Media de inaltime si greutate: femelele masoara intre 58 si 66 de cm la greaban, masculii intre 64 si 70 cm. ambele sexe cataresc intre 40 si 44 de kg. Boli: ciobanestii de Berna au probleme de sanatate iar cercetarea descendentei este obligatorie. Grija mare fata de supra-alimentare, in special proteina, pentru a preveni umflarea. Verificari anuale la veterinar sunt recomandate. Boli intalnite frecvent: degenerarea cerebelului, arterita, frica Susceptibilitate la boala: ridicata Istoric: aceasta rasa isi are originile in urma cu 2000 de ani cand romanii au invadat teritoriul Elvetiei, cunoscuta ca Helvetia, fiind folositi pe post de conducatori de vite si caini de paza. Cainii de tipul masiv roman au fost probabil incrucisati cu cainii pazitori de turma care puteau suporta conditiile climatice severe din Alpi si de asemenea au servit la domolirea temperamentului lor. Au fost folositi apoi ca si caini tragatori de carucioare pentru a transporta haine sau produse lactate dintr-un sat in altul. In timpul anilor 1800 rasa aproape ca disparuse datorita interesului fata de rasa Saint Bernard.Gratie programelor concertate de reproducere a putut fi salvata. Eforturile nu s-au terminat pana la sfarsitul acestui secol. Un chinolog elvetian, Franz Schertenlieb a cercetat intreaga tara pentru a gasi ultimele exemplare. A avut unele reusite in jurul districtului Durrbach al Bernei si apoi profesorul Albert Heim din Zurich, i s-a alaturat. Datorita lor, Ciobanescul de Berna a revenit. La inceput, acesti caini erau cunoscuti fie ca Gelbbackler �obraji galbeni, Vierauger �patru ochi sau mai comun Durrbachler. Intrucat acum vin din toata aria Bernei si nu numai din Durrbach, in 1908 clubul deja format a schimbat numele lor in Berner Sennenhund. Ciobanestii de Berna au avut, de atunci, o mare dezvoltare in Elvetia, pe continentul european si in Scandinavia si a fost in final recunoscut in America in 1936 urmand Canada in anii 1970 . Inteligenta: sunt caini inteligenti, dornici de a se face placuti si relativ usor de dresat la un nivel acceptabil atata timp cat aceasta este facut la o varsta tanara. Amanarea pe mai tarziu duce va duce la un comportament greu galagios, de necontrolat care crede ca poate face exact ce doreste. Caractere de expozitie:Capul trebuie sa fie puternic cu un craniu plat, usor brazdat si un stop bine definit. Falcile sunt puternice cu o muscatura completa in forma de foarfece. Ochii sunt migdalati si caprui inchis. Urechile sunt de marime medie si dispuse sus, aduse usor inainte cand este in alerta. Gatul trebuie sa fie puternic, musculos, si cu o lungime medie usor lung, puternic si umeri in panta. Corpul este compact mai degraba decat lung cu un piept larg si un spate ferm si drept. Labele din fata trebuie sa fie puternice si bine musculoase cu articulatiile bine indoite. Picioarele trebuie sa fie scurte, rotunde si compacte si coada stufoasa ajungand sub partea mijlocie a piciorului dinapoi, ridicata cand e in alerta dar niciodata purtata pe spate. Tata de origine: Elvetia Caracteristici: Energie: medie Durata exercitiilor:60-80 minute pe zi.Pentru catei, exercitiile trebuie sa fie restrictionate in perimetrul gradinii pentru cel putin 4-5 luni pentru a putea permite oaselor si articulatiilor sa se formeze corespunzator. Din acelasi motiv, trebuie avuta grija cand sunt scari in casa. Dupa varsta de 6 muni, progresati cu plimbari controlate in lesa. Dupa ce au ajuns la varsta de 1 an, li se poate permite si fara lesa pentru exerciti libere de alergat. Ca adulti, ciobanestii de Berna necesita un nivel moderat de exercitii cuprins intre 1 si 5 mile pe zi depinzand de nivelul lor de conditie fizica si sanatate. Sunt foarte adaptabili si vor accepta daca exercitiile lor trebuie sa fie scurtate dintr-un potiv sau altul. Protectie personala:ridicata Compatibilitatea pe post de caine de paza: medie Risc de alertare a oilor: ridicat Tendinta de a latra: scazuta Usurinta de a fi transportat: medie Compatibilitatea cu alte animale: medie Compatibilitatea pentru copii: ridicata Caracter general si temperament: Cainii ciobanesti de Berna sunt caini cu o natura nativa buna care iubesc sa fie inclusi in toate aspectele vietii de familie, devenind companioni minunati. Ei sunt afectuosi, rabdatori si in special buni cu copii, protectivi cu ei daca este necesar. Au nevoie sa fie cu lumea si sa li se acorde afectiune. Vor latra pentru a anunta venirea vizitatorilor dar curand se vor calma din nou. Au fost incercari de introducere cu pisici si alte animale de companie la varsta tanara, intotdeauna acceptandu-le. Unii dintre ei pot fi dominanti fata de alti caini. Ingrijirea blanii Lungimea blanii: medie/lunga Cerinte de ingrijire a blanii: periat zilnic Ajustare: frecventa Periajul zilnic este obligatoriu pentru a-i mentine blana neincurcata si pentru a reduce cantitatea de par naparlit. Parul dintre pernite trebuie ajustat in mod regulat. Culoarea: ciobanestii de Berna sunt intotdeauna negru fluid cu o gura alba si stea., piept alb, labe albe si varful cozii alb. O culoare predominata roscat castana sau cafenie separa negrul si albul pe picioare si obraji. Naparlirea:masiva