Sincer vorbind, deșertul este unul dintre cele mai ostile locuri de pe acest pământ, în ceea ce privește supraviețuirea. Că vorbim de oameni sau de animale, nimeni nu și-ar dori să trăiască în deșert. Dar cum știm cu toții că necesitatea este mama invenției, sau altfel spus – nevoia te învață, există o mulțime de specii de animale care au învățat să supraviețuiască deșertului. Vă prezentăm cinci animale din deșert care s-au adaptat în mod incredibil la condițiile precare de trai din deșert. Broasca Țestoasă de Deșert – Gopherus agassizi este o reptilă ierbivora care rezistă cu brio şi atunci când temperaturile se ridică până la 60 de grade Celsius, datorită capacităţii sale de a-şi sapa galerii în care să se ferească de căldură. Mai mult, ea îşi petrece aproape toată viaţă în aceste vizuine care îi oferă adăpost şi în timpul sezonului rece, din noiembrie şi până în martie cel târziu. Ele îşi sapă bazine în care să se adune apă de ploaie şi, atunci când aceasta este iminentă, aşteaptă răbdătoare să se umple.Ţestoasă îşi ia necesarul de apă și din umezeala ierbii şi florilor sălbatice pe care le mănâncă primăvara. Interesant este că această reptilă poate trăi chiar şi un an fără să bea apă, cu 40 % mai multă apă, pentru a putea supraviețui. Cucul Alergător – Geococcyx californianus este o specie de cuc nord American, care, deşi poate să zboare, îşi urmăreşte prada pe sol. Aleargă cu aproximativ 42 km./h, cu gâtul împins în faţă, cu aripile parţial deschise – pentru echilibru – picioarele fac 12 paşi pe secundă, iar coadă este folosită drept cârma, pasărea folosindu-se de ea pentru a se roti până la 90 de grade fără să încetinească.Trăieşte în desişurile deşertice din sud-vest, unde se hrăneşte cu şopârle, şerpi şi insecte. Este perfect adaptat la viată de deşert. Astfel, pentru a nu se deshidrata, nasul îi este prevăzut cu o glanda specială, care elimină excesul de sare. De asemenea, “reciclează” cea mai mare parte din apa aflată în organism, astfel încât excrementele lui sunt întotdeauna extrem de uscate. Peștele de deșert – Peștele de deșert nu este un pește, ci mai degrabă o șopârlă care s-a adaptat mediului de viață din deșert, trăind în Asia de sud-vest și în nordul Africii. Peștele de deșert are o abilitate uimitoare de a „înota” în nisip, astfel că parcurge distanțe mari într-un timp scurt, fapt ce îi salvează energia, în loc să îl lăse fără viață în scurt timp. Gândacii de deșert – Și gândacii de deșert au nevoie de apă, dar ei au dezvoltat o abilitate de a separa moleculele de apă chiar şi din cele mai uscate plante. Odată ce au asimilat apă, o reţin pentru foarte mult timp datorită unor serii de membrane foarte groase. Inclusiv aripile sunt ţinute permanent lipite de corp pentru a nu irosi energie. Gândacii din deşert rezistă la temperaturi foarte ridicate (de peste 50 de grade), au picioare lungi şi subţiri care le protejează corpul de nisipul fierbinte. Pe timp de zi caută umbră şi ies în căutare de hrană imediat ce apune soarele. Pisica de nisip – Pisica de nisip s-a adaptat la cele mai dure condiţii ale climatului cald şi arid: este singura specie de felină care trăieşte predominant în deşerturi, precum Sahara, Deşertul Arabiei şi zonele deşertice din Iran şi Pakistan. Reuşeşte să supravieţuiască şi în medii în care temperaturile diurne ating 52 grade Celsius. Pe lăbuţe, are nişte peri lungi care o protejează împotriva fierbințelii nisipului. Poate supravieţui luni întregi fără să bea apă – îi ajunge lichidul din animalele pe care le vânează, în special rozătoare mici. Sursa: Kingas.com Foto wall: Hepta.ro