In pesteri, crevase, unghere intunecate si in colturile intunecate ale mintii noastre atarna singurul mamifer inaripat al planetei, liliacul. Obiecte ale fricii si dezgustului, aceste animale sunt complexe si esentiale ecosistemului. Reputatia lor de animale purtatoare de boli, precum si asocierea mistica cu fortele raului, sunt vast raspandite. Insa liliecii inseamna mult mai mult, dupa cum vom vedea in continuare. – Liliecii sunt mai inruditi cu omul si primatele decat sunt cu rozatoarele, asa cum s-ar fi crezut. „Vulpile zburatoare” sunt descendente ale primelor primate, lemurienii. – Exista aproximativ 1200 de specii de lilieci, ce reprezinta 25% dintre toate speciile de mamifere. – Liliecii sunt inaintati ca si varsta, ei exista pe Pamant inca de pe vremea dinozaurilor. Astazi, exceptand cateva zone desertice si regiunile arctice, aceste mamifere sunt raspandite peste tot in lume. – Expresia „orb ca un liliac” nu este adevarata. Chiar daca nu au acest simt bine dezvoltat, liliecii reusesc sa vada pe timpul zilei. – Noaptea insa, vederea nu ii mai ajuta si isi folosesc cea mai de pret abilitate: ecolocatia. Animalul emite ultrasunete (imperceptibile de urechea umana) care se lovesc de lucrurile din mediul inconjurator si sunt trimise inapoi. Receptorii din ureche capteaza aceste sunete si ii ofera liliacului o imagine de ansamblu, foarte precisa a tot ceea ce il inconjoara. Putem spune ca liliecii „vad” cu urechile. – Daca majoritatea liliecilor emite ultrasunetele prin intermediul gurii, exista si specii care se folosesc de nas in acest scop. – Nu e de mirare sa aflam ca liliecii au cel mai bun auz dintre toate mamiferele de uscat. Adesea au urechiile bine dezvoltate in comparatie cu restul corpului. – Avand simturi atat de dezvoltate, este eronat mitul conform caruia liliecii se incalcesc in parul nostru. – Foarte rar liliecii sunt vectori ai anumitor boli, asa cum se crede. – Rabia este considerata cea mai mare amenintare, cu toate acestea doar 1% din lilieci contracteaza boala. Ei nu ataca omul voluntar, ci doar cand sunt amenintati, asa ca sunt sanse mici sa transmita aceasta boala. – Un anticoagulant derivat din saliva liliacului vampir este folosit azi pentru tratarea pacientilor cardiaci. – Consumul de insecte si larve ale acestora este marele beneficiu pe care liliecii il aduc naturii. – O colonie de 30 de milioane de lilieci mexicani fara coada, din Bracken Cave, Texas, mananca 250 de tone de insecte pe noapte. – O femela de liliac maro pitic consuma circa 600 de tantari per ora. Iar exemplele in acest sens pot continua. Liliecii au un rol extrem de important in natura. – Multe plante agricole, cum ar fi: bananele, curmalele, mango, piersicile, migdalele, somchinele, se bazeaza pe lilieci in ceea ce priveste polenizarea si raspandirea semintelor. – Acelasi rol esential il au si pentru padurile tropicale sau plantele din desert (cactusi). – Liliecii nu consuma doar insecte, ci si fructe, polen, peste sau alte mamifere mici. – Liliacul mancator de broaste poate distinge broastele otravitoare de cele bune prin ascultarea sunetelor scoase de masculi. Broastele contraataca prin a sta ascunse si a emite suntele foarte scurte, dificil de localizat. – Moliile, o hrana favorita a liliecilor, au dezvoltat si ele un bun sistem de aparare: cand percep ultrasunetele emise de agresor, cad pe sol, asemenea unei pietre. – Liliacul african cu nasul in forma de inima, poate auzi pasii unui gandac pe nisip, de la aproape 1,5 metri distanta. – Liliecii pescari au ecolocatia atat de bine dezvoltata incat pot simti inotatoarele unui peste, subtiri cat un fir de par, iesite doar 2 mm deasupra apei. – Liliecii au dinti si isi mesteca hrana inainte de a o inghiti. – Dejectiile liliecilor din pesteri sunt utile ecosistemului si omului, oferind bacterii folositoare in degradarea deseurilor, imbunatatirea detergentilor, producerea de gazohol sau antibiotice. – O femela liliac are un singur pui intr-o serie, pe care il hraneste cu lapte. – Abia la varsta de 4 luni, micutul invata sa zboare. – O mama isi poate gasi odrasla intr-o colonie de milioane de pui, imprastiati pe un perimetru de 5000 de metri patrati. – Cel mai mic mamifer din lume este liliacul bondar din Thailanda, ce cantareste doar 2 g. – Vulpile zburatoare din Indonezia, una dintre cele mai mari specii de lilieci, au o anvergura a aripilor de pana la 2 m. – Micul liliac maro, originar din America de Nord, este cel mai longeviv mamifer, raportat la dimensiunea sa. Minionul poate trai peste 30 de ani. – Liliacul fara coada mexican poata zbura pana la o inaltime de 4 km, pentru a vana sau pentru a prinde un curent de aer care sa il deplaseze cu o viteza de aproape 150 de km/ h. – Liliacul rosu nord american, ce traieste in coronamentul copacilor, isi poate scadea temperatura corpului sub 0 grade Celsius, pe durata hibernarii. – Liliecii blanosi din Africa se adapostesc in vastele panze ale paianjenilor coloniali. – Liliacul vampir adopta adesea orfani. Altrusimul lor merge si mai departe: in perioadele in care hrana este putina, isi impart ceea ce au cu vecinii lor. – Asa cum se stie, liliecii dorm cu capul in jos. Picioarele cu gheare puternice se agata se crengute sau tavanele pesterilor. – O specie de liliac din America latina prezinta discuri adezive pe aripi si picioare cu care se prinde de frunzele mari ale bananierilor sau chiar de ferestre. – Liliecii sunt animale care pun mare pret pe igiena personala si se curata regulat. – Au o gama variata de culori. – Liliacul alb din Honduras are corpul imbracat intr-o mantie alba ca zapada cu nasul si urechile galbene. Acesti lilieci doboara frunze pentru a-si construi „corturi” care sa protejeze intreaga colonie de ploile tropicale. – Liliacul patat din Texas, este negru cu pete albe pe umeri si coapse, cu rol esential in procesul de curtare a femelelor. – Unele specii au blana pufoasa, de tipul Angora. Altele au un colorit al aripilor atat de viu, incat sunt considerati fluturi. – Multe dintre speciile de liliecii sunt in pericol de disparitie, din cauza defrisarilor, invadarii pesterilor sau folosirii pesticidelor. Disparitia lor poate duce la dezechilibre majore in ecosisteme, cu efect devastator si pentru agricultura. Surse foto: 1, 2 Nicolae Hasegan ZooLand.ro