Peşti

Informaţii utile şi articole despre peşti, comportament şi nutriţie, acvaristică

Ata de mare sau Nerophis Ophidion

Ata de mare este cea mai apropiata ruda a calului de mare.Traieste printre algele litorale, de care se prinde cu ajutorul cozii

Calcanu mic sau Scophthalmus rhombus

Din ordinul pleuronectiformes fac parte pesti cu corpul asimetric, care stau culcati pe o latura , ce au ochii migrati pe latura superioara

Luciul sau Sphyraena sphyraena

Pestii din familia sphyraenidae sunt pesti exclusiv marini, ce au corpul foarte alungit, cilindric, cu solzi marunti, cicloizi, prezenti si pe cap.

Chefalul mare sau Mugil cephalus

Chefalul mare traieste in carduri in largul marii iarna si primavara sau aproape de tarm, in lacuri litorale, salmastre vara si toamna, cand are loc si reproducerea lor.

Scrumbia de Dunare sau Alosa Pontica

Scrumbia de dunare face parte din supraclasa pestilor ososi Osteichthyes, clasa Actinopterygii, supraordinul Claupeomorpha, familia Cleupeidae, genul alosa.
Scrumbia de dunare are o lungime de aproximativ 30-45 cm

Pastravul de munte sau Salmo trutta labrax

Pastravul de munte face parte din supraclasa pestilor ososi, clasa Actinopterygii, ordinul Salmoniformes, familia Salmonidae.
Pastravul de munte are lungimea de 21-37 cm

Pastravul de lac sau Salmo Trutta Lacustris

Pastravul de lac face parte din supraclasa pestilor ososi, clasa Actinopterygii, ordinul Salmoniformes, familia Salmonidae.
Pastravul de lac are lungimea cuprinsa intre 27-103 cm

Hamsia sau Engraulis encrasicholus ponticus

Hamsia are lungimea de 10-17 (20) cm si greutatea de aproximativ 10-15 g. Linia laterala si inotatoarea adipoasa la hamsie sunt absente. Dorsala este aproximativ la mijlocul corpului.

Scrumbia mica sau Alosa maeotica

Lungimea scrumbiei mici este de aproximativ 33 de cm. Scrumbia mica are muchia abdomenului mai evidenta decat la scrumbia de Dunare. Are gura cu dinti