Casalotul, cunoscut in randul oamenilor de stiinta ca Physeter macrocephalus, este cea mai mare balena cu dinti. Familia balenelor cu dinti mai include si delfinul si balena ucigasa. Capul casalotilor contin o substanta ceroasa de culoare alba numita spermantet. Aceasta, impreuna cu o alta substanta produsa in intestin, numita ambra cenusie, fac ca aceste animale sa fie foarte vanate. Denumirea acestei balene vine din francezul cachalot care este un arhaism pentru dinte. Ca toate balenele, casalotii sunt mamifere, deci au nevoie de aer pentru a respira. Casalotii sunt intre mamiferele care se scufunda cel mai adanc si sunt capabile sa stea sub apa pana la doua ore pana sa respire din nou. Casalotul poate creste pana la o lungime de 20,5 metri si poate cantari pana la 57 tone. Dimorfirsmul sexual este foarte accentuati la casaloti, adica diferentele de marime dintre masculi si femele sunt foarte mari. De obicei masculii sunt cu 30-50% mai mari decat femelele. Capul foarte mare al acestor mamifere are o pondere de pana la doua treimi din lungimea acestuia. Spre deosebire de cele mai multe balene, pielea de pe spatele casalotului este aspra si ridata, chiar crestata. Casalotul nu are o inotatoare dorsala foarte pronuntata. Pe de alta parte acesta prezinta o serie de creste care seamana cu o cocoasa. Culoarea acestor balene este de obicei cenusie, dar cateodata in lumina soarelui aceasta pare maroniu inchis. In salbaticie au fost de asemenea observate si exemplare albinoase. Ca si celelalte balene cu dinti, casalotii, folosesc ecolocatia pentru a-si gasi hrana. Acestia produc sunete de frecventa inalta cu ajutorul unor cavitati din craniu. Aceste sunete sunt reflectate de prada ajutand practic balenele sa o localizeze, ca si cand ar putea sa vada pe intuneric. Aceasta abilitate le este de folos casalotilor atunci cand acestia vaneaza la adancime mare. Prada lor preferata este legendarul calamar urias si varul sau mai mare, calamarul colosal. Desi luptele dintre acesti doi pradatori mari nu au fost niciodata observate in mod direct, exista multe dovezi ale acestora pe lesurile balenelor. Au fost gasite resturi de calamar urias in stomacele balenelor si urme de ventuze pe pielea acestora. Casalotii se pot scufunda pana la 3.000 metri in cautarea acestor calamari, desi vaneaza de obicei la adancimi nu mai mari de 800 metri. Calatoriile spre adancimi ale casalotilor pot dura chiar si o ora. Se crede ca ciocurile dure ale calamarilor determina producerea de ambra cenusie in intestinele casalotilor: intestinul balenei secreta ambra, care inveleste ciocul calamarului, pentru ca acesta sa nu ii lezeze mucoasa. Ambra cenusie este o substanta cu miros dulceag care era folosita in producerea parfumurilor. Casalotii consuma aproximativ trei procente din greutatea corpului in hrana in fiecare zi. Ca majoritatea balenelor, casalotii sunt animale sociale. Femelele stau in grupuri de aproximativ 12 exemplare impreuna cu puii acestora. Masculii parasesc aceste bancuri la varste cuprinse intre 4 si 21 de ani pentru a se alatura unor bancuri de burlaci de varste similare. Pe masura ce masculii inainteaza in varsta acestia tind sa stea in grupuri mai mici pana imbatranesc sufient cat sa duca o viata solitara. In ciuda faimei de vanatori feroce, casalotii au un dusman natural, balena ucigasa sau orca. Se cunosc situatii in care grupuri de balene ucigase incearca sa separe casalotii tineri de mamele lor. In incercarea de a-si proteja puii, formeaza cercuri cu acestia in centrul lor. Mamele casalot isi folosesc cozile si dintii ca arme impotriva invadatorilor. Se crede ca doar cei mai mari si mai batrani casaloti sunt imuni la atacurile balenelor ucigase. In salbaticie casalotii triesc cam 70 de ani. Ca toate balenele acestia nasc pui vii. Un singur pui se naste dupa o perioada de gestatie de 14 pana le 16 luni. Puiul se va hrani cu laptele mamei timp de 42 de luni. Femelele se maturizeaza la varste cuprinse intre 7 si 13 ani, iar masculii de obicei nu se maturizeaza mai repede de 18 ani. Masculii vor atinge marimea maxima doar la varsta de aproximativ 50 de ani. Casalotii au fost pana nu demult tinta balenierelor si numarul acestora a fost decimat de pescuitul excesiv. Acestia erau vanati pentru spermantet din care se produceau lumanari, sapunuri, cosmetice, ulei pentru lampa si multa alte produse. Ambra cenusie, o substanta ceroasa gasita in sistemul digestiv era folosita in producerea parfumului. Casalotii erau de asemenea vanati pentru carne. Se estimeaza ca in perioada in care casalotii au fost vanati, care a durat peste trei secole, populatia de casaloti a fost redusa de la peste un milion de exemplare la doar 360 de mii. In zilele noastre casalotul este protejat prin lege in cea mai mare parte a lumii. Doar japonezii si indonezienii inca ii mai vaneaza. Sunt considerate animale vulnerabile, iar cele mai mari amenintari moderne ale acestora sunt plasele de pescuit si poluarea. Casalotii se gasesc in mai toate oceanele lumii din apele polare pana la ecuator. Se gasesc in aproape toate apele marilor si oceanelor mai adanci de 1.000 de metri. Densitatea lor creste in apropierea platformelor continentale si a canioanelor din oceane unde casalotii vaneaza la adancime calamari. Desi ambele sexe se gasesc in zone temperate si tropicale, doar masculii adulti se aventureaza la latitudini mai mari. Sursa foto Nicolae HaseganZooLand.ro