Primele exemplare salbatice au fost aduse in Europa, in portul Cadix, de catre navigatorul francez Jean de Bethencourt, in iulie 1402. Apreciind cantecul canarului, faptul ca este usor de intretinut si ca se poate inmulti in captivitate, spaniolii au inceput sa dea atentie prinderii acestei pasari, mai ales dupa 1473, adica dupa ce au cucerit Arhipelagul Canarelor si al Azorelor De atunci a fost semnalata usurinta cu care puii crescuti in captivitate prind cantecul altor pasari de colivie. Aceasta particularitate a fost folosita introducand in cantecul canarilor cantecul de privighetoare. Paralel cu preocuparea crescatorilor pentru perfectionarea cantecului, a existat si aceea pentru obtinerea de culori deosebite ale penajului, precum si o tinuta interesanta, alta decat cea a canarilor obisnuiti. Este vorba de canarii frizati, cocosati, cu infatisare de papagal (semiluna), motati etc., care constituie astazi adevarate rase de canari domestici. Preocuparea crescatorilor de a obtine canari cu penaj si tinuta cat mai deosebite, a dus la constituirea raselor de canari frizati, cocosati, motati etc. Un alt criteriu de clasificare a raselor este cantecul, deosebindu-se din acest punct de vedere: rasa Roller si rasa comuna, al carei cantec, mai putin selectionat, se caracterizeaza prin tonuri inalte si cepaituri, fapt care le-a determinat numele de ceperi.