Daca in conditiile de crestere naturala testoasele isi asigura in general toate elementele nutritive necesare organismului, nu acelasi lucru se intampla in captivitate, unde beneficiaza numai de ceea ce le ofera crescatorul o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Dezechilibrul ce se manifesta mai frecvent in alimentatia testoaselor este datorat unor alimente sarace in principii nutritivi, saruri minerale si vitamine, sau a unei alimentatii monotone pe o durata mai lunga. Cel mai frecvent se intalnesc carentele in vitamine, care se pot combate printr-o alimentatie cat mai variata si in concordanta cu cerintele biologice ale speciei, la care, daca este necesar, se adauga un supliment vitamino-mineral. In cazul in care se observa la broasca testoasa pleoapele umflate si o lipsa a poftei de mancare, putem fi siguri ca este vorba de o carenta a vitaminei A, mai frecvent in intalnita la tineretul de testoase de apa dulce. In acest caz se va administra vitamina A timp de 2-3 saptamani, la dozaj de 40 U.I. Lipsa vitaminei B are drept consecinta o reducere sau chiar o oprire a cresterii, mai frecvent la testoasele de apa dulce, care au sonsumat in exclusivitate peste. Acesta carenta poate fi echilibrata prin administrarea prin administrare de 3 mg vitamina B/Kg alimente administrare. In situtia in care la nivelul cavitatii bucale se intalnesc stomatite, putem suspecta animalele ca au carenta in vitamina C. Tot datorita acestei carente se mai pot intalni inflamatii ale pleoapelor sau ale pielii, indolenta, lipsa poftei de mancare, prezenta gusii etc. Tratamentul efectuat in astfel de cazuri constanta in retragerea din ratie a vegetalelor care provoaca gusa (varza, salata, macrisul) si administrarea unei cantitati sporite de iod (lugol, iodura de sodiu, sare de bucatarie), precum si administrarea unui complex vitamino-mineral. Hipervitaminozele intalnite la broastele testoase sunt determinate de un exces de vitamine care au drept consecinta leziuni ala pielii la nivelul gatului si membrelor, o descumare a celulelor cutanate si prezenta unor plagi supurante sau din contra, ingrosari cornificate. Pentru prevenirea acestor boli sunt necesare reduceri ale alimentelor cu aport sporit in Vitamina A, cel putin pe durata a 120-150 de zile. Tulburari ale tesutului osos. In cazul unui dezechilibru in saruri minerale si in calciu, fosfor si vitaminele A si D, pot aparea o serie de boli, in general greu de diferentiat. La testoasele de apa dulce se intelnesc frecvent carente in calciu si vitamina D, care se manifesta printr-un ritm redus de cresterea, deformatii ale craniului si membrelor, apetit redus, slabirea rezistentei carapacei si plastronului, care in acest caz au o structura mai moale. Daca exista un dezechilibru al raportului dintre calciu si fosfor, el conduce la aparitia unor articulatii deformate, carapacea de consistenta moale, reducerea poftei de mancare, o decalcifiere a scheletului, fracturi etc. O alimentatie variata si echilibrata poate remedia o astfel de situatie intr-un timp insa variabil, lung sau scurt, in functie de momentul sesizarii si corectitudinea masurilor luate.