Platyspiza crassirostris este o specie de pasari reprezentante ale grupului cintezoilor lui Darwin (cintezoi Galapagos), care fac parte din familia tangaralelor Thraupidae. (Tangara este definita ca fiind o pasare din regiunea tropicala a Americii de Sud, de marimea unei vrabii, cu ciocul scurt, conic si ascutit la varf si penajul viu colorat). Platyspiza crassirostris este o specie monotipica in cadrul genului Platyspiza. Pasarile sunt endemice din insulele Galapagos (Isabela, Santa Cruz, Fernandina, Santiago, San Cristobal, Floreana, Marchena si Pinta), habitatul lor natural fiind reprezentat de padurile uscate sau de zonele montane umede, subtropicale sau tropicale. Cintezoiul vegetarian face parte dintr-un grup de cincisprezece pasari de dimensiuni mici, inrudite intre ele, cunoscute sub denumirea de cintezoii lui Darwin, fiind renumite ca exemplu de cum pot evolua mai multe specii diferite, dintr-o filiatie unica. Cintezoiul vegetarian este considerat a fi una dintre cele mai recente “aparitii” distincte din grup si singurul reprezentant din cadrul genului. Aspectul relativ cenusiu al acestuia, asemanator tuturor cintezoilor lui Darwin, contrazice importanta grupului in dezvoltarea teoriei evolutioniste. Pasarea are un penaj maro impestritat, masculii au capul negru si, la fel ca celelalte specii, are aripile si coada mai degraba scurte si rotunjite. Fiecare dintre cintezoii lui Darwin poseda un cioc de forma unica, in functie de dieta specifica. Ciocul reprezentantilor pasarilor din specia Platyspiza crassirostris poate fi considerat un fel de reminiscenta a ciocului unui papagal, fiind mai scurt si mai gros, cu mandibula superioara vizibil curbata in jos si varful ascutit. Majoritatea speciilor de cintezoi Darwin au ciocul galbui, acesta devenind negru in timpul sezonului de imperechere. O specie de cintezoi din Insulele Galapagos ofera, in prezent, o pretioasa confirmare a teoriei lui Darwin, suferind o mutatie evolutiva pentru a se adapta mai bine la mediul in care traiesc. Reprezentantii unei specii de cintezoi de marime medie au suferit o mutatie evolutiva, dezvoltandu-si ciocuri de dimensiuni mai mici, pentru a face fata in competitia pentru hrana, intrarii in lantul trofic al habitatului din Galapagos a unui rival – un cintezoi de dimensiuni mai mari.Dupa cum sugereaza si numele, cintezoii vegetarieni se hranesc aproape in intregime cu materie vegetala, inclusiv: muguri, frunze, flori, fructe si seminte, desi pot consuma, ocazional, cateva insecte. Au, de asemenea, obiceiul, unic, de a decoji ramurile in dezvoltare ale copacului din specia Croton scouleri, cu scopul de a consuma interiorul bogat in zahar al acestora. Hranirea are loc, in principal, in copaci, desi pasarile pot cobori uneori pe sol in cautare de frunze tinere si de fructe cazute din copaci. Imperecherea are loc, de regula, in sezonul cald si umed, cand hrana se gaseste din abundenta, cu toate ca reproducerea este strans legata de precipitatii. Perechile sunt, in general, monogame, dar au fost observate si schimbari de parteneri. Cuibul este in forma de cupola, avand intr-o parte o intrare si este construit din iarba urcata intr-un cactus sau intr-un tufis. Masculul poate construi un cuib de “etalare” in scopul de a-si atrage perechea, inainte ca cei doi parteneri sa construiasca impreuna cuibul real. Femelele depun, de regula, trei oua, care sunt clocite vreme de 12 zile. Dupa ce ies din oua, puii mai ramn in cuib inca doua saptamani, dupa care isi iau zborul. In cazul in care conditiile de mediu sunt favorabile, perechile se pot inmulti de mai multe ori in acelasi an. Perioada scurta de incubatie constituie o modalitate de adaptare, care le permite acestor pasari sa se inmulteasca rapid, in cazul in care conditiile de mediu le sunt favorabile. Perechile isi pot mentine un mic teritoriu in timpul sezonului de reproducere.Desi a fost considerata destul de populara si nu se credea ca ar putea suferi un declin masiv, specia Platyspiza crassirostris este vulnerabila la o serie de factori care ameninta insulele Galapagos. Acestia se refera la: distrugerea habitatului natural, cresterea turismului, asociata cu dezvoltarea zonelor populate de oameni, si introducerea unor pradatori si competitori, care nu sunt nativi din insule. In mod special, cintezoii lui Darwin, sunt sensibili la boli venite odata cu aceste specii, precum: variola aviara sau a unor paraziti de cuib, la care pasarile nu sunt adaptate.Foto: bio.umass.eduCorina DovincaZooLand.ro