Este o pasare inapta de zbor, de marimea unei gaini obisnuite, cu penajul cenusiu, endemica din padurile dese de munte din Noua Caledonie. Este singura supravietuitoare din familia Rhynochetidae, cu toate ca a doua cea mai mare dintre speciile genului Rhynochetos, Kagu de ses – Rhynochetos orarius, a fost descrisa dupa subfosilele ramase din Holocen. Este aproape incapabila sa zboare si isi construieste un cuib din bete pe pamant, in care este depus un singur ou. S-a dovedit a fi vulnerabila la pradatorii introdusi in habitatul sau si este amenintata cu disparitia. Biotopul izolat si raritatea acestei specii face ca obiceiurile sale sa nu fie suficient cunoscute. Culoarea pala a penajului a determinat localnicii sa o boteze “fantoma padurilor”. Sexele sunt aparent similare ca aspect, existand numai un vag dimorfism sexual la nivelul penajului primar. Afinitatile cu alte specii inca nu sunt clar stabilite, vreme indelungata Kagu fiind cea mai enigmatica pasare cunoscuta. Recent s-a ajuns la concluzia ca ar avea anumite afinitati cu Gruiformes (ordin din care fac parte cocorii). In partea din spate a capului pasarea prezinta o creasta proeminenta, alcatuita din pene, pe care o etaleaza din cand cand cand, in scopul de a impresiona. Picioarele si ciocul sunt de culoare portocalie. Este exclusiv carnivora, hranindu-se cu o varietate de animale, viermii, serpii si melcii aflandu-se printre preferatele sale. Consuma, de asemenea, si larve, paianjeni si insecte precum: lacuste, gandaci sau carabusi. Uneori pasarea kagu vaneaza animale de dimensiuni mici in ape foarte putin adanci. Tehnica de vanatoare consta in a sta nemiscata pe sol sau cocotata pe o cornisa si a urmari in liniste prada, mutandu-si greutatea de pe un picior pe celalalt, si apoi a se napusti asupra acesteia. Rhynochetos jubatus este o specie monogama, perechile detinand teritorii de aproximativ 10-28 ha. Acestea isi construiesc un cuib simplu sau pot depune oul direct pe sol. Cuibul nu este ascuns, insa, de regula, este amplasat in zone inconjurate de vegetatie sau langa trunchiurile copacilor. Femelele depun un singur ou, cenusiu, usor patat, cu o greutate de 60-75 de grame, care va fi clocit de ambii parinti. Fiecare pasare “sta closca” timp de 24 de ore, schimband locul cu partenerul zilnic, in jurul pranzului. Perioada de incubatie este de 33-37 de zile – o perioada destul de lunga, tinand cont de dimensiunile oului. Parintii sunt ajutati sa-si creasca puisorii nou-nascuti de catre puii lor mai mari, care raman in teritoriul lor timp de cativa ani buni dupa ce le cresc aripile si devin apti sa supravietuiasca singuri. Photo: djringer.com Corina DovincaZooLand.ro