Cel mai mare liliac din familia lui – Megadermatidae, acesta isi datoreaza numele coloraturii sale pale neobisnuite. Blana lunga si moale este, de regula, alba sau cenusie, cu fire individuale ce variaza intre alb si nuante de maro-cenusiu. Partile inferioare, capul, urechile, narile si membranele aripilor sunt, de regula, albicioase. Pot exista si exemplare mai inchise la culoare. Liliacul din specia Macroderma gigas nu are coada externa, desi prezinta o membrana codala larga, iar membranele aripilor sunt foarte dezvoltate. La fel ca si in cazul celorlalti membrii ai familiei Megadermatidae, liliacul fantoma are ochii relativ mari si urechile impresionant de lungi. Acestea sunt unite la baza printr-o excrescenta cartilaginoasa bifurcata, care acopera partial deschiderea urechii. Nasul lung si drept se afla imediat deasupra botului. Masculii sunt usor mai dezvoltati decat femelele.Traieste in Australia, unde are o distributie neregulata de-a lungul teritoriului nordic, in Queensland si in partea vestica a continentului. Desi nu este o certitudine inca, acest liliac se pare ca ocupa si anumite teritorii din Noua Guinee. Exista dovezi conform carora, liliacul fantoma a fost, in trecut, foarte raspandit in Australia, in prezent, insa, specia a ajuns la un numar relativ mic de exemplare, distribuite in cadrul unor regiuni izolate. Ocupa un habiatat variat, de la padurile tropicale la zonele mai aride, inclusiv savana tropicala, savana impadurita sau padurile de rasinoase. In padurile tropicale poate fi intalnit, cu precadere, in zonele aride din preajma aflorimentelor, adapostindu-se in pesteri, crevase, pututri miniere. In functie de sezon sau de conditiile de mediu, falsul vampir fantoma se muta dintr-un loc in altul, in diferite adaposturi.Este unul dintre cei mai carnivori lilieci existenti. Iese din adapost dupa apusul soarelui si zboara pe o distanta de pana la 2 km. in cautarea hranei, stand atarnat cu capul in jos, in asteptarea prazii. Dieta sa include o varietate de animale mici, insecte, mamifere, soparle, broaste, pasari, alti lileci etc.; uneori liliacul fantoma consuma si fructe. Un individ poate vana o prada cu 60 pana la 80% mai mare decat propria greutate. Denumirea de liliac vampir fals reflecta vechea, dar eronata credinta conform careia, asemenea liliecilor vampiri adevarati, indivizii din aceasta specie s-ar hrani cu sange. Cu toate acestea, Macroderma gigas este un pradator de temut, fiind capabil sa localizeze prada atat cu ajutorul vederii, cat si al sunetelor, prada pe care o captureaza din aer sau prin cadere asupra ei de sus. De regula, isi ucide victimele cu o muscatura la cap sau in gat, dupa care le cara in adapost pentru a le consuma.De obicei traieste singur sau in grupuri mici, cu exceptia sezonului de imperechere, cand formeaza colonii maternale mari. Fiecare populatie pare sa aiba un amplasament regional maternal centralizat. Imperecherea are loc in lunile aprilie-mai, din iulie pana in noiembrie femela dand nastere unui singur pui. Acesta este purtat de mama sa in primele patru luni de viata, dupa care este lasat in adapost si hranit de catre femela cu prada pe care aceasta o prinde. Intarcatul are loc dupa ce puiul implineste trei luni, si ambele sexe ating maturitatea in al doilea an de existenta. Speranta de viata este de 16 ani in captivitate.Foto: 1Corina DovincaZooLand.ro