Una dintre cele mai rapide specii din lume, Falco peregrinus poate atinge viteza de 250 de kilometri pe ora sau chiar mai mult, atunci cand isi urmareste prada. Este, de asemenea, una dintre cele mai larg distribuite pasari si prezinta variatii considerabile in ceea ce priveste dimensiunea si culoarea, in cadrul gamei sale largi, cu 19 subspecii cunoscute. Destul de mare si cu corpul indesat, cu aripile ascutite si relativ scurte si cu coada patrata, soimul calator are, in mod obisnuit, penajul de culoare gri-albastrui pe partile superioare si pe cap si prezinta nuante albicioare, rosiatice sau brune pe partile inferioare, sub forma de pete si dungi, variabile ca numar. Partile de sub aripi si coada sunt, de asemenea, dungate, iar gatul si obrajii palizi contrasteaza cu o larga si intunecata dunga, ca o mustata. Pielea de pe fata si picioare este galbena inspre portocaliu, iar ciocul este albastrui, cu o nuanta de galben la baza si negru la varf. Femela este cu aproximatriv 20% mai mare decat masculul si, de obicei, are marcaje mai evidente pe partea inferioara a corpului. Tinerele exemplare se diferentiaza de adulti prin penajul mai maroniu si prin corpul acoperit cu marcaje in forma de cercuri mai degraba decat de dungi pe partile inferioare, prin culoarea gri-albastra sau verde a picioarelor si a pielii fetei.Soimul peregrin emite o multitudine de apeluri, inclusiv un ciripit puternic, persistent si aspru, folosit impotriva itrusilor. Se hraneste, in principal, cu pasari, dar si cu mamifere, precum: liliecii, iepurii sau rozatoarele si ocazional cu insecte, reptile si peste. Desi vaneaza o mare varietate de pasari, de la cele mai mari si pana la cele de dimensiunea unei gaste mici, soimii calatori sunt specializati, de regula, pe anumite specii, mai cu seama pe portumbei. Prada este capturata, de obicei, din aer, desi poate vana si la nivelul solului sau in apa. Soimul calator este rapid si agil in zbor si isi urmareste prada in mare viteza pentru a o epuiza sau o ataca printr-un picaj abrupt, spectaculos. Victima moarta sau ranita poate fi apoi prinsa in cadere, urmarita pana la sol sau depasita si rostogolita in aer, de jos in sus. Perechile vaneaza adeseori in cooperare, desi femelele vizeaza mai cu seama prazile mari. Prada aflata in plus poate fi stocata, mai ales in timpul sezonului de imperechere. Soimul calator poate fi observat, de cele mai multe ori, singur sau in pereche, fiecare “cuplu” mentinandu-si propriul teritoriu de reproducere si ramanand impreuna de-a lungul intregului an. Sezonul de imperechere variaza ca loc si poate depinde de conditiile meteorologice si de disponibilitatea de hrana. Ritualul de imperechere presupune spectacole aeriene si emiterea de sunete specifice. Cuibul consta intr-o simpla racla pe o stanca sau pe o cladire, in coroana copacilor sau chiar pe sol. Perechile pot, uneori, sa preia cuiburile parasite ale altor specii de pasari. Femela depunde 3 sau 4 oua si le cloceste vreme de 29-33 de zile. Puii ies din oua dupa 35-42 de zile, insa depind de parinti pentru cateva luni. Soimul calator devine apt de reproducere la varsta de 2 ani si poate trai 20 de ani in salbaticie.Sursa fotoCorina DovincaZooLand.ro