La fel ca toate artropodele, tarantulele pe masura ce cresc naparlesc periodic, pentru indepartarea vechiului exoschelet si iesirea la suprafata a unuia nou, mai incapator. Este ca si cum am schimba garderoba copilului deorece hainutele ii raman mici, doar ca pentru tarantule acest proces este cel mai solicitant din intreaga viata. Daca nu sunt indeplinite anumite conditii de naparlire, fenomenul se poate solda cu pierderea vietii paianjenului. Cel mai important parametru care trebuie respectat este umiditatea. Umiditatea este esentiala pentru tarantula toata perioada vietii, si cu atat mai mult in timpul naparlirii. De altfel este principala cauza de deces la tarantule in timpul naparlirii. Tarantula se foloseste de apa inmagazinata pentru a desprinde vechiul exoschelet (exuvia). Paianjenul isi va dirija toata rezerva de lichide in diverse segmente ale corpului pentru a creste presiune in acestea si astfel exoscheletul de deasupra se va fisura, facilitand eliminarea lui. O tarantula deshidrata nu va avea nici forta, nici mijloacele sa isi elimine exoscheletul, ramand prinsa in capcana propriului invelis. Daca ati observat ca paianjenul a patruns in perioada naparlirii, asigurati-va ca umiditatea se afla la parametrii optimi. Folositi un spray cu apa calduta si pulverizati cu generozitate pe peretii terariului si pe substrat. Semnele iminentei naparlirii Tarantula va refuza hrana cu cateva saptamani premergatoare naparlirii. Puii si tineretul pot manca chiar pana in ultima zi. Insa pe masura ce paianjenul avanseaza in varsta, perioada de refuz a hranei se mareste direct proportional 9pana la cateva saptamani). Daca tarantula nu consuma hrana in cel mult 24 de ore, atunci indepartati prada din mediu. Daca v-ati convins ca paianjenul a intrat deja pe fagasul naparlirii, nu ii mai administrati hrana deloc. Pe durata naparlirii si cateva zile dupa, tarantula este foarte vulnerabila, iar greierii vii lasati inautru pot leza sau chiar ucide paianjenul. Alte semne includ: apatia, marirea in volum a abdomenului (desi nu a mai mancat) si aparitia zonelor de „calvitie” (fara perisori). La nivelul abdomenului tarantula isi va pierde perisorii sub forma unui areal circular, la inceput de culoare deschisa, care pe masura ce se apropie naparlirea se inchide tot mai mult la culoare. Referindu-ne la aspectul general, culoarea paianjenului devine mai estompata, iar acesta va fi mai lent in miscari. Naparlirea Tarantulele naparlesc stand pe spate, asa ca daca va gasiti paianjenul astfel nu va impacientati. Multi incepatori cred ca animalul lor a murit, insa nicio tarantula nu moare asttfel; o tarantula moarta va sta pe burta cu picioarele stranse dedesubt. Paianjenul isi va sapa in substrat un mic jgheab in care se va pozitiona pe spate. Unele exemplare isi tapeteaza acest locas cu panza si/sau perisori. Isi va pompa fluidele corporale in zona abdomenului, locul unde exuvia va crapa prima oara, de-o parte si de alta a abdomenului. Prin miscari aproape imperceptibile va continua sa pompeze lichid la nivelul membrelor, pentru a le elibera. Din cand in cand isi va flexa cate un membru care va fi astfel liber. Naparlirea propriu-zisa poate dura de la cateva zeci de minute pana la cateva ore. Cand va fi terminat, tarantula se va rostogoli pe o parte, lasand in urma „haina” veche. O tarantula proaspat naparlita are un aspect „cauciucat”, neted. In urmatoarele zile isi va flexa membrele si isi va intari noul exoschelet. Naparlirea se produce si la nivelul coltilor, astfel noii colti sunt albi si elastici. Pana nu se intaresc, paianjenul nu va putea si nu va dori sa manance. Aceasta perioada poate fi de la cateva zile pana la cateva saptamani, in fucntie de varsta. In acest interval se interzice manipularea tarantulei care este foarte vulnerabila, slabita si suficient stresata. O tarantula adulta naparleste o data la 1-2 ani. In schimb tineretul, datorita ratei mari de crestere, poate naparli chiar lunar. In cazul lor procesul este mai facil, mai rapid, micutii putandu-se hrani a 2-a zi dupa naparlire. O proprietate fascinanta a naparlirii este regenerarea. O tarantula care si-a pierdut anterior un picior, dupa naparlire il va avea la loc, insa de multe ori se intampla sa fie mai mic decat celelalte si nefunctional. Naparlirea este un fenomen foarte interesat de privit de catre cescator. Important este sa pastrati distanta si sa nu interveniti. Sursa foto Nicolae HaseganZooLand.ro