Langurul cenusiu sau Semnopithecus este, de asemenea, cunoscut sub denumirile de hulman sau langur Hanuman. Hindusii il considera intruchiparea zeitatii Hanuman – zeul cu fata de maimuta, descris in epopea nationala indiana, Ramaiana. Sa aruncam, in cele ce urmeaza, o privire succinta asupra acestei remarcabile rude a noastre, vorbind despre diferitele sale specii, aspect, habitat, reprezentare in cultura si despre amenintarile umane sau naturale cu care se cofrunta.Speciile langurului cenusiuExista sapte specii sau sub-specii de langur cenusiu, in functie de taxonomia la care ne raportam. Cel putin unele dintre aceste specii sunt reprezentate in Tibet, Sri Lanka, Pachistan, Nepal, India, China, Bhutan and Banglades. Habitatul lor variaza foarte mult, de la muntii inzepeziti, la o altitudine de 4000 de metri in Himalaya, in Nepal la padurile tropicale din Sri Lanka. Traiesc, de asemenea, in sate, in temple, in zonele frecventate de turisti sau pe terenurile agricole. Datorita acestei largi valente ecologice, hulmanii se misca bine atat in arbori, cat si pe sol. S. ajax este cea mai mare maimuta din specia Semnopithecus, avand spatele colorat in nunate de maro si partea din fata alb-galbuie. Mainile si antebratele sale tind catre o coloratie foarte inchisa. La polul opus acestei specii se afla mica S. Dussumieri, avand corpul colorat in nuante de mov si galben-maroniu, iar fata, manile si picioarele negre. In ceea ce priveste specia S. priam, aceata are cele mai deschis nuantate maini si picioare, corpul sau de dimensiuni medii cantarind circa 18 kilograme.Cateva informatii despre langurul cenusiuIn functie de specia din care fac parte, masculii pot fi usor sau considerabil mai mari decat femelele. Aceste maimute alearga folosindu-si toate cele patru membre, atat in copaci, cat si pe sol. Pot merge si pot inota, insa prefera sa alerge.Asa cum era de asteptat de la o specie cu un habitat atat de variat, langurul cenusiu are si un meniu divers, care contine in principal frunze, muguri, flori, radacini si fructe si uneori insecte – mai ales coleoptere/gandaci si ortoptere/lacuste, cosasi, greieri – precum si paienjeni. Consuma, de asemenea, alimente cu care se hranesc oamenii, pe care o procura de pe terenurile agrigole sau care le sunt date de turisti sau de localnici. Conform “Primates, Insect-Eaters and Baleen Whales, The Enciclopedia of the Animal World/Mammals” (Andromeda Oxford Ltd, 1989 (Foemlosok, Rovarevok, Szilas cetek, Az allatvilag enciklopediaja/Emlosok, Helikon Kiado, Budapest, 1993): hulmanii “sunt capabili si de descompunerea ortavurilor, fapt pentru care pot consuma fara nici o consecinta daunatoare chiar si fructe care contin strichnina, otrava mortala.”Hulmanii dorm in copaci pe timpul noptii, in general inghesuindu-se unul in celalalt. Unul dintre obiceiurile lor sociale din timpul zilei este despaducherea, hranirea si odihna ocupandu-le restul orelor in care stau treji. Atunci cand se afla pe sol sunt foarte vulnerabili in fata pradatorilor, printre care se numara: tigrul, leopardul, serpii constrictori, cainii, lupul si omul.Sursa fotoCorina DovincaZooLand.ro