Agama cu barba este una dintre reptilele-companion cele mai indragite. Si nu e de mirare! Aceasta „comoara” a desertului australian dovedeste multa docilitate, prietenie si robustete. Poate fi alegerea numarul 1 pentru un „reptilist” incepator, iar in acelasi timp ii captiveaza chiar si pe cei mai experimentati iubitori de reptile. O familie cu copii mici poate gasi in Agama un companion „solzos” de nadejde pentru juniori. Soparla iubeste sa fie alintata si nu este agresiva. Dar inainte sa aducem o agama cu barba acasa, haideti sa o cunoastem asa cum este ea in mediul naturalOrigine si habitatCunoscuta si ca Dragonul barbos, soparla provine de pe autenticul continent australian. Cea mai mare populatie de agame cu barba se regaseste in centrul continentului, insa pot migra pana in zonele semi-aride din est si sud. Este o soparla diurna, de desert. Prefera zonele uscate, calduroase, dar si padurile si tufisurile aride. Terenurile stancoase sunt preferate deaorece pietrele ofera locuri bune de stat la soare, dar si umbra si ascunzatori.DescriereAgama cu barba este una din speciile genului pogona, familia agamidae, raspandite in toata Australia si doar aici. Dragonul barbos este cel mai cunoscut dintre ele.Adultii pot ajunge pana la 60 de cm lungime, coada masurand putin peste jumatate din aceasta valoare. Dimorfismul sexual este bine marcat la exemplarele mature. Masculul prezinta un cap larg, membre mai robuste, coada mai lunga si mai groasa. Femela are un cap, membre si coada mai fine, dar un corp mai gros.Atributul de „barbos” este corect asociat numelui soparlei. In zona gatului reptila prezinta o gusa extensibila, impanata cu o multime de solzi sub forma de tepi. Cand animalul este iritat isi umfla gusa, care apare ca un buzdugan cu ghimpi. In general tepii au o nuanta mai inchisa decat restul corpului. Agamele pot avea o multime de culori: de la maro si gri pal, pana la galben, portocaliu si rosu. Putem intalni si exemplare albe sau verzui. In captivitate paleta coloristica a fost si mai mult diversificata. Soparlele isi pot schimba culoarea. Nu intr-o maniera foarte evidenta, asemenea cameleonului, insa pot trece prin mai mult nuante apropiate. Acest lucru se petrece in special pentru dozarea cantitatii de caldura. O piele mai deschisa absoarbe mai putina caldura.Sa vedem care este rolul gulerului spinos. Bineinteles in aparare, pentru intimidarea atacatorului. Cand soparla este amenintata isi va infoia gulerul tepos si va deschide larg gura. In acest fel ea va parea mai mare si mai agresiva. Aceasta tinuta este insotita de un sunet specific de tipul hasaitului. Comportament si organizare socialaIn mod normal agamele sunt reptile solitare. Arareori ele se aduna in grupuri, de obicei la locurile populare de stat la soare sau de hranit. In astfel de situatii o ierarhie sociala este instituita. Masculul dominant va dobandi cel mai bun loc de „bronzare”, reprezentat de piatra aflata la cea mai mare inaltime. De asemenea el are intaietate si la sursa de hrana. Celelalte soparle se se intind de sus in jos, in jurul liderului conform statutului din grup. Daca un alt mascul contesta liderul atunci are loc lupta pentru putere. Masculul dominant isi va umfla barba si va executa un dans al „datului din cap” de sus in jos, cat mai repede posibil. Oponentul poate ceda sau poate contraataca in acelasi mod. Gestul de supunere este reprezentat de „ facutul cu mana”. Masculul supus isi va roti unul din picioarele din fata, in timp ce se sprijina pe celelalte 3. Cu miscari line va executa miscari sub forma unor cerculete. Acest comportament este exprimat si atuci cand doua agame se intalnesc si este un act de identificare a speciei sau poate o forma de salut.Datul din cap are si el mai multe conotatii. Miscarile vioaie denota dominanta. Femela cucerita de un mascul va da din cap usor pentru a-si manifesta dorinta de imperechere. Datul din cap violent este caracterisitc masculilor ca un gest de cucerire. Cu cat stapaneste mai bine tehnica cu atat are sanse mai mari sa fie ales de catre o femela.Agama cu barba este capabila sa mearga in doua picioare. In anumite momente reptila se va ridica si va alerga pe picioarele din spate. Aceasta nu ii ofera mai multa viteza, insa are rolul de a racori mai bine corpul. Abdomenul este mai bine ventilat si ferit de caldura degajata de nisip. In acelasi context, agama este una dintre putinele soparle care pasesc pe toate cele patru picioare, nu ating solul cu burta. Picioarele puternice reusesc sa tina trunchiul la o oarecare distanta de pamant.ReproducereDragonul barbos atinge maturitatea sexuala la 1.5- 2 ani. Femela il va alege pe masculul cel mai talentat la „dat din cap”. actul sexual dureaza foarte putin. Femela are capacitatea de a retine sperma masculului in abdomen si a fecunda si urmatoarea serie de oua. Aceasta este o adaptare la viata aspra din desert, unde este foarte greu sa gasesti un partener sexual. Ea va depune in jur de 20 de oua intr-o gropita in nisip. Le va acoperi si va parasi cuibul. Dupa 60-80 de zile (in functie de temperatura mediului) puii vor ecloza. O femela poate depune pana la 9 serii de oua. Puii proaspat eclozati sunt independenti si au o dieta preponderent carnivora.DietaAgamele cu barba sunt omnivori oportunisti. Adica nu sunt prea pretentiosi si se multumesc cu orice sursa de hrana au la dispozitie. Adultii in general sunt ierbivori (80%). Se hranesc cu diverse frunze, fructe sau segmente de plante, pe care le gasesc cu greu in desert. Nu refuza nici insectele, rozatoarele sau alte soparle mici. Incepand cu anii `60 comertul cu soparle luate din salbaticie a fost interzis. In prezent exemplarele comercializate in pet- shopuri provin exclusiv din reproducerea in captivitate.Sursa fotoNicolae HaseganZooLand.ro