Suricatele sunt rozatoare din familia mangustelor care adopta o ierarhie sociala impecabila si extrem de elaborata. Ele traiesc in grupuri de pana la 50 de indivizi (inruditi). Desertul Kalahari din sudul continentului african este teritoriul lor de bastina. Familii de suricate mai pot fi intalnite si in Desertul Namib sau sudul Angolei. Familia Suricatele sunt animale foarte sociabile care traiesc in grupuri sau bande (se grupeaza ca sa isi invinga dusmanii). Marimea grupului depinde de spatiul si de hrana disponibile. Suricatele sunt mamifere care dau nastere la aproximativ 5 pui pe care ii vor hrani cu lapte. Doar masculului si femelei dominante li se permite sa se imperecheze si sa faca pui, dar in cazuri extreme cand exista un grup mic, nou format, este necesar sa-si sporeasca numarul de membrii din motive de siguranta si doar atunci i se va permite unei fiice subordonate sa-si creasca puii in grup. Toti puii masculi sunt izgoniti din grup in momentul in care acestia devin maturi din punct de vedere sexual, la varsta de aproximativ un an. Tuturor femelelor li se permite sa ramana in grup si pot ajuta la cresterea fratilor si surorilor lor. De obicei acestea raman impreuna cu grupul pana in momentul in care vor dori sa-si intemeieze propria familie, sa-si creasca proprii pui, sau vor fi izgonite pentru incalcarea regulilor. Vizuinele Suricatele locuiesc intr-o retea de vizuine subterane pe care le cuceresc de la manguste sau si le sapa singure pe un versant orientat spre est la baza caruia ploaia a creat un strat gros de aluviuni nisipoase (de obicei musuroaie parasite de termite). Aceste vizuini sunt galerii care duc la camere subterane (la aproximativ 2,5 metrii) unde suricatele dorm impreuna pentru asiguararea caldurii. Trezirea Suricatelor nu le place vremea rece sau umeda, de aceea rareori sunt vazute iesind din vizuine atunci cand ploua. In conditii de vreme buna, suricatele, vor iesi din vizuine la aproximativ 10-15 minute dupa rasaritul soarelui in functie de cat de innourat este sau de conditiile de temperatura. Daca este foarte frig le poate lua pana la o ora sa iasa din vizuina. Ritualul de dimineata Femela dominanta este de cele mai multe ori prima care iese din vizuina. Ca exceptie, atunci cand femela dominanta este gestanta in ultima patrime din sarcina, una din femelele subordonate va iesi prima sa verifice daca exista vreun pericol, apoi va permite celorlalti sa iasa. Urmeaza ca acestea sa se incalzeasca la soare, expunandu-si petecele inchise la culoare de pe abdomen pentru a atrage caldura. In timpul zilei acestea se vor si racori asezandu-se cu burta pe nisipul racoros de la umbra. Scoala Dupa ce s-au incalzit suficient, suricatele, vor incepe sa se purice unele pe altele si sa se joace, dar si sa se lupte in joaca. Acest lucru le va pregati pentru eventualele lupte viitoare cu bandele rivale. Cam pe acum li se arata suricatelor tinere cum sa caute mancare, cum sa curete sau sa sape vizuine. In timpul acestor activitati o suricata va fi santinela (cam in 90% din cazuri femela dominanta). Micul dejun Toate activitatile de mai sus se desfasoara in primele doua ore de la rasarit (in functie de vreme, desigur), pana cand, dintr-o data, masculul dominant va scoate un sunet care inseamna “plecam la masa”. Acesta le va conduce in fiecare zi intr-o alta directie deoarece nu vor manca in acelasi loc mai frecvent de o data la doua saptamani. Siguranta si serviciul de santinela In timp ce suricatele cauta de mancare, una dintre ele, va gasi un musuroi de nisip, un arbust, o tufa sau orice obiect mai inalt unde va sta pe picioarele din spate si se va uita dupa pradatori la sol sau pe cer. Santinela va sta la datorie pana cand o alta suricata va gasi un loc mai inalt unde va incepe paza si doar atunci aceasta se va putea alatura celorlalte sa caute de mancare. Aceasta activitate se va desfasura restul zilei cu exceptia momentului in care suricatele isi vor face siesta cand, din nou, una dintre ele va face serviciu de santinela. Ascunzisurile Suricatele au unul sau doua seturi de vizuine in care acestea dorm, fata sau isi cresc puii pana sunt suficient de mari sa-si caute singuri hrana. Fata aceste vizuine exista ascunzisuri sapate sub pamant in fiecare directie, distantate intre ele la 50-100 m. In timp ce acestea se hranesc vor fugi catre aceste galerii in cazul in care sunt amenintate. Ascuzisurile sunt galerii mici in care suricatele isi gasesc siguranta cand sunt departe de casa. Hrana Hranirea este o activitate foarte importanta. Spre deosebire de veverite, suricatele nu impart mancarea si trebuie sa manance zilnic pentru a-si mentine greutatea corporala. Ele adulmeca insecte sau viermi si sapa gropi de pana la 30 cm pentru a-si gasi prada. Exista cazuri in care o suricata sapa o groapa mare incat incape cu totul in ea, doar pentru a iesi cu un vierme mic care nu justifica efortul. Suricatele vor cauta toata ziua insecte, viermi, rozatoare mici, reptile, scorpioni, miriapode, oua de pasare, pasari mici sau orice creatura moarta cu care se pot hrani. Acestea se vor opri daoar atunci cand este foarte cald si vor gasi o portiune racoroasa de nisip la umbra unde se vor aseza pe burta pentru a se racori. In functie de disponibilitatea hranei, suricatele, pot calatori pana la 3 km in fiecare zi pentru a gasi hrana. In 2008 a aparut in cinematografe filmul “The meerkats”, realizat de James Honeyborne, dupa ce a filmat si a studiat timp de 6 luni o familie de suricate. Drama- documentar expune trairile aproape omenesti ale acestor micute mamifere. Vom vedea povesti de dragoste, gelozie, suferinta, razbunare, revolta, razboi, ale caror protagonisti sunt suricatele din desertul african. Sursa foto Nicolae HaseganZooLand.ro